2013-09-26

Cum se promovează „capitala cartofilor” pe reţelele de socializare

16 Ianuarie 2013
Râşca este una dintre cele mai frumoase zone din Transilvania

Râşca este situată într-o zonă pitorească din Munţii Apuseni
Hărnicia și ospitalitatea oamenilor locului au făcut în plus din Râșca una dintre cele mai căutate destinații de vacanță din munţii Apuseni.”
După comuna Mărgău, care a devenit cunoscută datorită unui clip de prezentare difuzat de televiuni, o altă comună din judeţul Cluj a considerat că poate atrage turiştii cu o metodă inedită: reţelele de socializare. Frumuseţile zonei, oamenii primitori, dar şi fotografiile prezentate de către localnici, nu fac altceva decât să-i determine pe cei dornici de drumeţie să ajungă la Râşca. Pensiunile sunt dotate şi la preţuri bune, iar turiştii care vor să se relaxeze şi să consume produse tradiţionale sunt aşteptaţi în această localitate de poveste.
Râşca promovată de localnici
Totul pare desprins dintr-un basm: locuri cum numai în filme pot fi văzute, oameni primitori, peisaje superbe. Localnicii din comuna Râşca din judeţul Cluj au apelat la Facebook pentru a-şi face cunoscută localitatea. Astfel, turistul dornic de drumeţie şi locuri de vis a aflat de pe reţelele de socializare că Râşca este situată la poalele de nord ale Munţilor Gilău şi cele de est ale Măgurii Călăţele, pe cursurile superioare ale râurilor Someşu Cald şi Râşca şi are în componenţă opt sate. Râşca se învecinează cu comunele Gilău, Beliş, Mărişel, Călăţele şi cu Căpuşu Mare. Se află situată la o altitudine de 468 de metri pătraţi şi are o densitate de 24,62 locuitori pe kilometrul pătrat. Locuitorii din Râşca susţin că localitatea lor este una din cele mai întinse aşezări rurale din România, risipită între Someşul Cald şi primii afluenţi ai Crişului Repede. În mijlocul comunei, aproape de centrul acesteia se află nenumărate pensiuni, încadrate de văi cu mesteceni albi şi căpiţe de fân. Întregul peisaj îl îndeamnă pe turist la relaxare în aer curat şi fiecare casă inspiră arta ţărănească autentică.
Turiştii aşteptaţi cu cârnaţi ca-n Apuseni
Râşca atrage prin peisajele sale, postate de către locuitorii săi pe Facebook. În comună, turiştii se pot caza la pensiunile turistice. De exemplu, Cabana Valea Fericirii are o capacitate de patru camere şi 12 locuri şi poate fi închiriată integral cu 1.200 de lei pentru o săptămână, sau 400 de lei pe noapte. 
În centrul comunei, cabana Alessandra este oferită turiştilor cu 300 de lei pe noapte. În zonă mai există Cabana Daria, Pensiunea Fântânele-Râşca, Pensiunea Andrei, Pensiunea Ayana etc. 
Turiştii vizitează barajul Beliş, lacul Tarniţa, călăresc, se plimbă cu căruţa şi iarna, cu săniile trase de cai într-un decor de poveste. Localnicii sunt ospitalieri şi îşi întâmpină oaspeţii cu cârnaţi ca-n Apuseni şi cu produse tradiţionale din gospodăriile proprii. 
Cei mai gustoşi cartofi din Ardeal se cultivă la Râşca, unde producţia medie la hectar, într-un an bun este de 20 de tone. Peste 1.500 de hectare sunt destinate cartofilor, iar cumpărătorii din toată ţara vin în fiecare an la Râşca pentru a avea cele mai bune soiuri. Tot pe Facebook sunt promovate profesional, prin clipuri video, obiceiurile din Râşca, jocul de Crăciun cu femei frumoase îmbrăcate în costume populare, cu tricolorul la brâu şi bărbaţi înalţi, dar şi muzica specifică zonei.
Legende şi politicieni
Locuitorii din Râşca povestesc legendele locale despre eroii lor, despre Revoluţia din 1848, despre Avram Iancu. Despre Pelaghia Roşu, din Mărişel, localitate la câţiva kilometric de Râşca, erou al Revoluţiei din 1848, legenda spune că a fost o femeie extrem de curajoasă. A studiat la Budapesta, dar s-a întors în satul natal şi a avut un singur copil, pe Indrei, care a fost centurion în oastea condusă de Avram Iancu şi i-a condus pe români în cea de-a doua luptă de la Mărişel. Pentru că în zonă au fost prea puţini bărbaţi combatanţi, Pelaghia Roşu a mobilizat femeile din sat şi au atacat călare inamicul care a crezut că este atacat de cavaleria moţilor şi s-a retras.
Recomandări din inimă
Un reprezentant al zonei, după cum arată şi Facebook, este Mircia Giurgiu. Acesta, când era elev, a spart toate sobele de la internatul Şcolii din Râşca. Supăraţi, părinţii lui au reparat sobele de teracotă şi l-au ameninţat că dacă mai face asemenea isprăvi îl trimit la munca câmpului, nu la şcoală. Mircia Giurgiu a ajuns deputat în Parlamentul României şi acum este consilier al ministrului pentru Dialog Social şi cadru didactic al Universităţii „Avram Iancu". Acum, Mircia Giurgiu spune că „sunt bucuros pentru că promovarea prin intermediul reţelelor de socializare a ajuns şi în vârful muntelui. Zona este superbă. Iarna, pensiunile atrag turişti din toată ţara". Întrebat ce traseu turistic ar alege dacă ar fi ghid pentru o zi, el a menţionat un traseu care include centrul comunei, mănăstirea Râşca Transilvană şi Lacul Beliş - Fântânele, care se află pe teritoriul comunei Râşca