de mediafax, 26 septembrie 2013,
Cei 13 membri ai Comisiei parlamentare Roşia Montană şi-au încheiat, miercuri seară, vizita în judeţul Alba, la Câmpeni, iar cele aproximativ 1.000 de persoane care au încercat să le blocheze plecarea în faţa unui restaurant din localitate au încetat protestul.
Membrii Comisiei parlamentare Roşia Montană şi-au încheiat vizita în judeţul Alba şi urmează să plece la Bucureşti, unde joi vor începe audierile în cadrul comisiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La aproximativ o oră de la plecarea parlamentarilor, cele aproximativ 1.000 de persoane adunate în faţa restaurantului din Cîmpeni, unde s-a desfăşurat întâlnirea comisiei cu reprezentanţii opozanţilor faţă de proiect, au încetat protestul. Reprezentanţii protestatarilor faţă de proiectul minier au anunţat însă că vor continua manifestările şi în zilele următoare în Câmpeni.
La întâlnirea care s-a desfăşurat într-un restaurant din Câmpeni au participat membrii Comisiei speciale parlamentare Roşia Montană, reprezentanţi ai unor ONG-uri care se opun proiectului minier, ai unor societăţi comerciale din zonă, reprezentanţi ai comunităţii, precum medici, un preot şi un notar public, dar şi ai unor asociaţii profesionale şi ai crescătorilor de animale.
Participanţii la întâlnire i-au informat pe membrii Comisiei speciale parlamentare Roşia Montană că se opun proiectului minier deoarece îl consideră periculos, iar pe de altă parte afacerile şi vieţile lor ar fi afectate dacă ar începe exploatările.
În paralel, la poarta restaurantului s-au adunat aproximativ 1.000 de protestatari care au scandat lozinci împotriva proiectului minier: "Nu ne trataţi cu cianură", "Vrem natură, nu cianură" şi "Apusenii nu gustă cianură".
"Ne-am întâlnit cu fundaţia Pro Munţii Apuseni şi cu alte ONG-uri care sunt împotriva proiectului. Întrevederea a durat o oră, o oră jumătate şi, la sfârşit, la ieşire, am fost întâmpinaţi de protestatari, care şi ei erau împotriva proiectului", a declarat, miercuri seară, pentru MEDIAFAX, preşedintele comisiei speciale comune pentru Roşia Montană, senatorul Darius Vâlcov.
Întrebat dacă au existat incidente, Vâlcov a răspuns: "Din punctul meu de vedere, nu. Protestatarii au manifestat şi au scandat împotriva proiectului, nimic altceva".
Miercuri, la Roşia Montană s-au aflat 13 din cei 19 parlamentari din Comisia specială parlamentară.
Senatorul Darius Vâlcov, preşedintele Comisiei speciale parlamentare pentru Roşia Montană, spunea anterior, după ce a vizitat o parte din obiectivele din zonă, că va fi o decizie foarte greu de luat pentru că, indiferent care va fi aceasta, vor exista supărări.
Aproximativ 350 de angajaţi ai companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation au contracte de muncă pe perioadă determinată, care expiră la 1 octombrie, aceştia lucrând, în prezent, la restaurarea galeriilor şi la prospecţiuni.
Galeria Cătălina-Monuleşti a fost reabilitată de compania minieră, mina fiind surpată după ce exploatarea de stat a fost închisă. Mina păstrează şi urme ale vechilor galerii romane, fiind inclusă în programul de cercetare arheologică derulat la Roşia Montană pentru descărcarea de sarcină arheologică a zonei, astfel ca proiectul minier să poată fi derulat.
Liderul Sindicatului "Viitorul Mineritului" din Roşia Montană, Cristian Albu, declara, în timpul blocării angajaţilor RMGC în subteranul galeriei Cătălina-Monuleşti, că minerii sunt supăraţi că la nivel naţional s-a înţeles că în galerie condiţiile nu sunt dificile şi nu ar fi unele de subteran, ci ar fi "ca într-un muzeu".
"Oamenii sunt supăraţi pentru că s-a înţeles că în galerie condiţiile nu sunt dificile, ci ar fi ca într-un muzeu. Poate s-a înţeles că sunt condiţii ca în Pasajul Unirii, deşi oamenii aceia stau în umezeală şi o temperatură de şase grade", afirma Albu.
Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au avut loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.
Protestele au fost declanşate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.
În 11 septembrie, 22 de mineri s-au blocat in subteranul galeriei Cătălina-Monuleşti, alţi 11 angajaţi ai aceleiaşi companii alăturându-li-se două zile mai târziu.
În seara de 15 septembrie, toţi cei 33 de angajaţi ai RMGC au ieşit din galerie după ce premierul Victor Ponta s-a dus la ei într-o vizită neanunţată şi i-a convins să renunţe la protest, promiţându-le că va trimite în zonă o comisie parlamentară specială.
În după-amiaza aceleiaşi zile, aproape două mii de persoane din ţară au mers la Roşia Montană pentru a-şi manifesta solidaritatea cu cei 33 de angajaţi ai RMGC blocaţi în subteran. Întrebat, la vremea respectivă, cine sunt cele cinci mii de persoane, liderul Sindicatului "Viitorul Mineritului" din Roşia Montană, Cristian Albu, a răspuns că sunt "comunităţile miniere în care este nevoie de locuri de muncă".
Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania Roşia Montană Gold Corporation "este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit".
Conform acestuia, exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
