Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold, a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.
UPDATE. General Director al Deva Gold SA, Nicolae Stanca, a explicat, pentru EVZ, că procesul de avizare a proiectului minier a fost unul „greoi”. „Am primit avizele și din Ungaria. Mai aveam autorizația de construcție. În al doilea trimestru al anului 2015 estimăm să începem exploatarea”, a explicat Stanca. În opinia acestuia, statul avizează mult prea greu proiecte economice care ar putea dezvolta anumite zone și a adăugat că societatea se așteaptă la noi pierderi din cauza întârzierilor în ceea ce privește avizarea proiectului.
În emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul pe care îl are proiectul minier, asemănător cu cel de la Roșia Montană.
Principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver care operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat în decembrie 2011 European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute de compania de stat Minvest Deva.
La Bursa newyorkeză acest aur ar fi cotat acum la peste 40 de milioane de euro. Din aceşti bani, statul român va încasa maxim 10.000.000 de dolari reprezentând redevenţa de 4% și participațiunea de 19,25 % cu care statul este acționar.
Investiția de la Certej se ridică la180 de milioane de euro și se va derula pe o perioadă de 15 ani generând aproximativ 700 de locuri de muncă. Dincolo de acest aspect, al investiției directe, trebuie ținut cont și de faptul că proiectul de la Certej va implica și o dezvoltare pe orizontală a economiei din zonă.
Eldorado Gold este un producător de vârf internațional, cu costuri de producție reduse care deține șapte exploatări miniere în funcțiune, două exploatări în construcție , patru proiecte în dezvoltare, un proiect de extindere și un program de explorare extins. Are proiecte în Turcia, China, Grecia, Brazilia și Romania. În 2012 compania preconizează o producție de aur de aproximativ 660.000 uncii la un cost cash de operare de 465$ / uncie. Societatea plătește dividende semestrial în funcție de unciile de aur vândute și prețul aurului realizat.
Ținând cont de experiența internațională, exploatările recente, marjele robuste și bilanțul solid, Eldorado urmează sa producă 1,7 milioane uncii de aur în 2016.
Ce înseamnă exploatarea minieră de la Certej
Zăcământ auro-argentifer epitermal exploatabil în carieră
Studiul de Fezabilitate este finalizat
Acordul de Mediu obținut
Se preconizează începerea producției în Trim II 2015
Previzionarea producției: 130.000 uncii Au/an si 660.000 uncii Ag/an la $400/uncie costuri de operare cash (net din produse secundare)
UPDATE Agenţia Regională de Mediu Timişoara a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, judeţul Hunedoara, iar legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri, a declarat, luni, directorul agenţiei, Gabriela Lambrino, potrivit Mediafax.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dispus luni demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Timişoara, care a aprobat, încă din 9 iulie, acordul de mediu pentru proiectul minier de la Certej (Hunedoara) al canadienilor de la Eldorado Gold Corporation.
Motivul este că directorul Agenţiei din Timişoara nu a informat autoritatea de mediu şi nici Ministerul Mediului în legătură cu emiterea aprobării pentru acest proiect, ministrul Plumb susţinând că abia azi a aflat, din presă, că proiectul Certej a primit acordul de mediu– prima exploatare a aurului pe scară largă pe bază de cianuri din România care a primit acordul de mediu.
„Azi am aflat (de acordul de mediu pentru proiectul Certej). Directoarea de la ARPM Timişoara nu a informat nici ministerul Mediului, nici Agenţia Naţională de Mediu. Agenţiile au personalitate juridică, dar trebuia să informeze ministerul de aprobarea acordului de mediu pentru proiectul Certej, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional”, a declarat pentru gândul Rovana Plumb.
Totodată, ministrul a dispus verificarea “de urgenţă” a acordului de mediu, acesta urmând să fie anulat dacă se constată că nu a fost emis în conformitate cu legea.
Aurul, extras pe bază de cianuri
Proiectul minier Certej are unele asemănări cu cel de la Roşia Montană, şi anume utilizarea cianurilor în procesul de obţinere a aurului.
“Cele două proiecte au unele asemănări, dar unul este de suprafaţă şi unul este de adâncime. Vom prezenta într-o conferinţă care sunt asemănările şi deosebirile dintre cele două proiecte”, ne-a explicat ministrul Plumb.
Canadienii de la Eldorado Gold Corporation, care deţin 80% din Deva Gold SA, au primit încă din 9 iulie avizul de mediu pentru începerea exploatării de aur de la Certeju de Sus (Hunedoara). Informaţia apare într-un comunicat din 27 iulie pe site-ul companiei canadiene, dar şi pe site-ul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.
Avizul de mediu este considerat de canadieni drept „ultima piatră de hotar” înainte de demararea proiectului minier.
„La 9 iulie 2012, acordul de mediu pentru Certej a fost aprobat de către Departamentul regional de mediu. Aceasta a fost ultima piatră de hotar majoră în procesul de autorizare de mediu pentru Certej. Activităţile de achiziţie a terenului continuă să progreseze în mod satisfăcător“, se arată pe site-ul companiei canadiene.
Luni, Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation au condamnat, într-un comunicat, emiterea recentă a acordului de mediu pentru proiectul Certej, prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România.
Proiectul minier ocupă o suprafaţă de 456 de hectare şi presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu – cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu -, precum şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei, se arată în comunicatul ONG-urilor.
Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare, se mai arată în comunicat.
