2013-09-30

Cutremur de 3,6 grade in zona Galati

C. I. | luni, 30 septembrie 2013 
Un cutremur cu magnitudinea de 3.6 grade pe scara Richter a fost inregistrat, luni, in zona Galati, de Institutul National pentru Fizica Pamantului. In luna septembrie au avut loc alte opt cutremure in zona Galati.
Cutremurul a avut intensitatea II in zona epicentrala si s-a produs la o adancime de cinci kilometric, cele mai apropiate orase fata de epicentrul seismului fiind Galati (20 de kilometri), Braila (28 de kilometri), Macin (38 de kilometri),Tecuci (51 de kilometri) si Focsani (53 de kilometri).
Toate cele noua cutremure s-au produs in aceeasi zona epicentrala. Cercetatorii au instalat in zona aparatura de monitorizare a miscarilor telurice, pentru a stabili din ce cauza se produc seismele. Specialistii iau in calcul mai multi factori, printre care instabilitatea solului, inundatiile din ultimele saptamani si exploatarile petroliere din zona.
Situatia seismelor produse in ultima perioada in judetul Galati este monitorizata de catre autoritati si nu exista motive de panica, a declarat premierul Victor Ponta

2013-09-29

Cum să scapi de frică #rosiamontana

Redacția | duminică, 29 septembrie 2013 
În ultimele zile
Departe de mine gândul că ce se-ntâmplă este numai despre Roșia Montană sau că trezirea colectivă se oprește aici. Mulți au nevoie să audă asta. Dar înainte să pleci într-o campanie de proporții, căreia îi zăresc ca un voyeur contururile încă de pe acum, ai nevoie de o primă victorie. Aleg să numesc ce se întâmplă trezire pentru că sunt mulți care au încă degetul pe snooze.
Mărșăluim pe străzi și facem cu mâna oamenilor de la balcoane, parcă luându-ne adio de la un sistem de care ne-am săturat și pe care îl expediem acolo unde și-a înțărcat dracul copiii. Suntem subiectul tuturor, de la cinici la amatori de comploturi dubioase. Nu și al televiziunilor. Încet, încet, ne ridicăm la suprafață ca un caimac de nemulțumire. Caimacul nu place tuturor. Nici noi nu plăcem tuturor. E în regulă. Pentru că știu foarte bine ce simt.
Săptămâna trecută, la marș, inima mea s-a transformat într-o parte a unei ființe noi, făcută din oameni. Și parte fiind din această omidă fenomenală și imensă, care-și ținea ritmul cu un pet, am văzut Pantelimonul. Am copilărit acolo. Acolo este parcul primei cicatrici, cofetăria cu amandine însiropate căreia îi călcam pragul o dată pe lună și librăria din care cumpăram caiete românești. Acolo am început să fiu, iar acum totul era altfel. Schimbările mi-au sărit în ochi și apoi s-au transformat în lacrimi de nervi.
M-am simțit neputincioasă, ca un copil mic care nu înțelege de ce ăia mari nu mai rezonează cu jocul lui și-l iau și peste picior. Noi încă nu le sărim în ochi demnitarilor. 20.000 de oameni sunt trecuți cu vederea de politicieni care construiesc butaforii complicate cu mineri. De ce nu suntem mai mulți? Cinismul este o mantie care te face invizibil. Sunt mulți oameni invizibili care ies și ei cu noi. Dar la ce folos?
Și asta mă face să mă gândesc la prestigiosul “Nu o să se schimbe nimic.” Suntem o națiune care se ascunde după aceste cuvinte. Oare cât de încăpător e în spatele lor? Stăm confortabil acolo sau trebuie să ne mai înghesuim un pic? Nu vreau să mai dau peste alăturarea asta de cuvinte niciodată, de acum și până când o să mă găsiți pe fundul unui cimitir care poate fi mutat de colo-colo.
Cu ce am rămas zilele astea?
Am constatat că politica românească e un terci. Nu contează dacă ești de dreapta sau de stângă, s-a terfelit orice concept referitor la treaba asta, s-au alăturat doctrine diametral opuse și s-au corcit până m-au adus pe mine, altminteri pasivă la politic, în pragul exasperării. Nu sunt anarhistă. Ca să aplici anarhia trebuie să fii o națiune deșteaptă. Să înțelegi ce e egalitatea, să nu abuzezi. În stradă de-abia am dibuit că toți suntem egali. Acolo nu e ca-n politică. Nu e ca-n Orwell, cum că unii dintre noi suntem mai egali decât ceilalți. Asfaltul nu ne ia de proști, politicienii da. Politicienii noștri sunt aproape cu toții o apă și-un pământ. Și-n curând și-o cianură.
Când aveam 6 ani și sora mea a plecat din România, eu nu am înțeles de ce a făcut-o. Când am mai crescut și am întrebat-o, mi-a zis că a plecat fiindcă România nu i-a dat nimic. După ce n-a mai fost mama, a zis că nu mai are de ce să vină deloc pe aici. Eu sunt pe partea cealaltă a baricadei. M-arunc în partea de tătari stabiliți în România a familiei. Îmi închipui că au bătut ani întregi lumea până când au năvălit aici și au rămas trăsniți de frumusețile Dobrogei. Aici e acasă și nu vreau să facă nimeni dezordine. Îmi pot iubi țara și pot ieși în stradă și fără să fiu plătită. Dar pentru alții e mai ușor să arunce cuvintele astea și să facă stânga-mprejur.
Și concluzia.
Mi-e și mie teamă, evident. Mi-e teamă că am pus atât de mult suflet într-un protest pe care nu-l controlez nicicum. Mă înspăimântă că o să mă trezesc într-o dimineață și că oamenii ăștia care cred că nimic nu o să se schimbe vor câștiga. Fără să știe, au dat pe față încă un front pe care protestatarii trebuie să lupte. Apoi mă liniștesc. Fiindcă în fața ProTV-ului, tata, bărbat de 62 de ani, m-a privit în ochi și mi-a zis: “Voi sunteți televiziunea. Voi.” Eu și oamenii pe care-i văd pe stradă duminică târziu. Și adormiți luni dimineața prin metrou.
E mai bine să trăim nemulțumiți până la adânci bătrâneți, decât fericiți până la adânci bătrâneți. Nemulțumirea schimbă. 
Articol publicat de luluts.ro

Traian Basescu, la Pro TV: Apar doua abordari mincinoase in ceea ce priveste Rosia Montana

Mai jos reproducem discursul domnului președinte, care deși face niște precizări încurcă și mai rău ițele afacerii păguboasă de la Roșia Montana. Domnia sa vorbește de două minciuni care defapt nu se pot numi așa ptr că ele sunt defapt numai jumătăți de adevăruri: 
Cel cu folosirea cianurii și cel cu locurile de muncă create de firma străină. Deși recunoaște că nu este specialist în domeniu face declarații fără a ține cont de părerea specialiștilor(chiar din ambele părți). În orice carte de chimie se poate citi că cianură de potasiu sau de sodiu este foarte toxic. 
Faptul că ele se pot desface sub acțiunea componentei de ultraviolet al razelor solare poate fi acceptată, sub rezervă că aceștia să nu provină din combinații ale cianurilor! Iar în acest caz ele sunt combinate cu aur și argint! 
Aici este o problemă de bază pentru că acțiunea de ”desfacere” a complexului de cianură trebuie să se facă în prezența oxigenului.
Dar de unde poate lua? Combinația cianurii cu aur este solubil în apă deci, după părăsirii procesului tehnologic, soluția cu cianură trebuie să aibă contact cu aer deasupra lacului de acumulare, de unde poate prelua acel oxigen ce-l face să nu mai fie toxic!
Am ajuns la lacul de acumulare care are tocmai acest rol de a face posibil acest proces de oxidare sub acțiunea razelor solare(pentru a se putea produce detoxificarea). Dar aici in acest proces ”natural” mai apare un agent care este tocmai temperatura. Se știe că descompunerea cianurii se face abia la o temperatură mai mare de 27 - 30 grade celsius. În munții noștri acest lucru s-ar putea întâmpla doar vara și numai dacă avem de peste  2000 ore cu soare într-un an. În rest trebuie să se aștepte să vină din nou vara și din cauza asta a fost necesar crearea lacului de acumulare adică aici intervine a două oară lacul cu ape cianurate.   
Specialiștii din domeniu știu că acest fel de proces industrial la o scara mare acest fapt nu prea este convenabil, tocmai că nu există o siguranță sută la sută și pentru că asigurarea tuturor condițiilor ar costa foarte mult! 
Interesant este ca domnul președinte are informațiile de pe Google și nu de la specialiștii din domeniu.
poate este adevărat că aurul nu pleacă din țară, dar conform documentelor ce au apărut sub forma de draft este foarte clar fixat că tot ce rezultă de pe urma procesului tehnologic devine proprietatea RMGC adică valoare celorlalte metale rare, care au de cca patru ori mai mare valoare decât aurul si argintul. Ar fi o pagubă imensă pentru țară. 
Pentru chestia cu ”dispărutul” celor 4 munții care sunt defapt doar două este foarte copilăros explicat pentru că se știe exact acolo sunt valori culturale inestimabile adică rețeaua de galerii daco-romane!
Chestia cu banca națională ar cumpăra aurul este de neînțeles ptr că de ce să cumpere banca poporului dacă este al românilor? Avuția poporului să ajungă pe mâna străinilor ca apoi tot cu banii poporului să fie răscumpărat... Avem și o altă problemă ce însă nu este atins de domnul președinte: cum se poate ca o firmă offshore să cumpere ceva ce este al românilor cu banii românilor. Mai precis cun a ajuns să fie datoare guvernul țării doar cu prostia unui director din Minvest. SA sau chiar un departament al Ministerului?
Domnul președinte a spus că serviciile au avut în vedere ”fenomenele ce au fost făcute de cei de la Ministerul geologiei și Minvest SA, deci și cel cu împrumut de la o firmă ”offshore”... dacă este așa atunci este grav că domnia sa n-a dat ordin de suspendare, după ce azi a declarat că a primit peste 400 de informări... 
pe de altă parte dacă  unii directori din sistem, au fost așa de proști să se ”împrumute” de la o firmă offshore atunci să răspunde doar ei, nu și poporul român! 
De altfel ne miră că domnul președinte nu știe că BNR a spus răspicat că nu vrea , nu are nevoie de aurul produs la Roșia Montană.
Un alt fapt ce s-a uitat că pe lângă cianură mai este problemă cu nivelul de metale grele pentru că cu timpul  se v-a produce îmbogățirea lor în mâlul de pe fundul lacului de acumulare.
De altfel pentru cianură este valabilă fenomenul de acumulare în organismul vietăților deci și al oamenilor! (Civicul Ardelean)
C. I. | duminică, 29 septembrie 2013
Presedintele Traian Basescu sustine ca apar mai multe abordari mincinoase in ceea ce priveste subiectul Rosoa Montana. Invitat duminica dimineata in emisiunea “Dupa 20 de ani”, difuzata de Pro TV, seful statului a aratat ca proiectul nu creeaza suficiente locuri de munca incat sa se simta in bugetul de stat, insa, pe de alta parte, sloganul “ne otravim cu cianuri”, la care recurg opozantii proiectului, este si el o minciuna, cianura fiind un reactiv care se distruge usor. Totodata, Basescu a subliniat ca nu ne vindem tara, asa cum se sustine, pentru ca “nu pleaca niciun gram de aur din tara”.
Principalele declaratii facute de Traian Basescu:
Despre proiectul Rosia Montana
Mi-e foarte greu sa ma pronunt tehnic pe subiectul Rosia Montana, dar sunt un adept fara rezerve al relansarii industriei de extragere a metalelor pretioase. Sunt convins ca daca m-as pronunta, 70% dintre clasa politica s-ar declara impotriva.
Voi incerca sa fiu neutru, dar asta nu inseamna ca nu imi voi face datoria nu voi incerca sa informez corect.
Nu am spus ca nu raman un sustinator al proiectului Rosia Montana, dar cand s-a creat aceasta falie in societate am considerat ca trebuie sa fiu neutru.
Fenomenul Rosia Montana a generat doua abordari, ambele mincinoase – locuri de munca versus crima utilizarii cianurilor. Problema majora este tinuta in sloganul ne otravim cu cianura. Utilizarea cianurilor nu este crima cea mare.
Marele adevar nu este acesta. Proiectul Rosia Montana nici nu creeaza locuri de munca incat sa se simta consistent in bugetul de stat.
E o abordare mincinoasa ca se rezolva problema locurilor de munca, rezolva o problema a populatiei din Rosia Montana, ceea ce nu e ne neglijat.
Pe de alta parte, utilizarea cianurilor – crima cea mare - ceea ce iarasi nu e adevarat. Daca exista un reactiv care se distruge usor, acesta este cianura. Cianura este distrusa de razele soarelui, de ultraviolete.
Proiectul e viabil financiar din punct de vedere al pretului aurului.
O alta minciuna este ca ne pleaca aurul din tara. Nu pleaca niciun gram de aur.
Daca este ceva ce ne dauneaza enorm e minciuna guvernamentala. Stiu in ce stadiu era negocierea in timpul guvernului Boc si Ungureanu. In planul de negociere erau alte conditii: ce este obtinut din procesare se proceseaza in Romania si dreptul prioritar de achizitie al BNR.
Aici este un protest curat, acolo este unul fabricat.
Azi dimineata am luat de pe Google informatii despre rezervele de aur ale statelor. Romania are 4,7 grame pe cap de locuitor.
Guvernul trebuie sa ia decizia finala.
Rosia Montana n-a disparut din atentia serviciilor de informatii.
Daca facem maine referendum pe subiectul Rosia Montana, exista garantia ca vor veni 50% din oameni la urne?
Am spus-o demult. Nu exclud un referendum pe tema Rosia Montana.
Trimiterea proiectului de lege la Parlament a fost scanteia care a declansat aceste proteste, care nu sunt legate doar de Rosia Montana.
Rosia Montana este un subiect din atentia Serviciilor de Securitate tocami din cauza riscurilor sale.
(Intrebat daca intentioneaza sa iasa in strada, in mijlocul protestatarilor) Cred ca ar respinge prezenta reprezentantilor clasei politice.
Este timpul sa se iasa din demagogie. Daca de acolo iese un partid curat este binevenit.
Despre gazele de sist
(Daca companiile care vor sa exploreze gazele de sist vor intampina acealeasi probleme) Eu mai am un an si cateva luni de mandat deci nu voi mai apuca momentul in care se va scoate primul metru cub de gaze de sist din Romania.
Miza in zona energetica trebuie sa fie independenta energetica.
Eu am tinut atat de mult de acest tip de independenta incat ca responsabil pentru politica externa a Romaniei am refuzat orice contract cu South Stream sperand ca iese Nabucco, nu a iesit Nabucco.
Nu exista miza mai mare decat independenta energetica a Romaniei si asigurarea resurselor ei. Si de aici judecati…
Riscurile de mediu sunt, dar nimic nu este fara riscuri.
In Romania s-a facut de mult explotarea gazelor de sist, cu alte tehnologii si mai la suprafata.
Noi nu avem o acoperire 100% a tipurilor de energie pe care trebuie sa le furnizam.
Revenind la subiectul Rosia Montana
Relieful nu va mai fi asa cum a fost.
Si mai este un lucru care e parte din minciuna. Cei 4 munti care vor fi retezati. Dragii mei, 2 sunt retezati la ora asta din epoca comunista.
Niciodata nu m-am intalnit cu actionarii de la RMGC, in schimb am avut discutii cu directorul Tanase, directorul roman, care mia dat toata categoria lor de informatii, din puctul lor de vedere, si cu riscuri si efect asupra mediului.
Ce mai trebuia discutat, inca din perioada lui Boc, e procesarea integrala a acestui aliaj din aur si argint in Romania si, doi, prevazut in lege ca Banca Nationala sa fie primul cumparator.
Eu am fost un sustinatir al proiectului pana am vazut, dupa trimiterea proiectului in Parlament, falia care se creaza in societate. Eu nu mai sustin acum da sau nu, pentru ca e posibil la un moment dat sa fie nevoie de un mediator. De aceea eu ma retrag acum in pozitie in neutralitate. Daca eu ma asez pe una din baricade cine va media.
Imi propun ca de saptamana viitoare sa incep o serie de conferinte de presa in baza informatiilor care le am si pe care le citesc sa ma pronunt public, dar doar dand informatii care sa ajute in batalia de fata, pentru ca acum discutia este cianuri versus locuri de munca. Mai este povestea cu ne vindem aurul. Nu iese niciun aur din tara. (despre exploatarea de aur de la Certej, de asemenea pe baza de cianuri) E oprita exploatarea acolo. Eu nu am spus ca e rau sau bine. Eu sunt in favoarea repornirii industriei metalelor.

2013-09-28

Problema Rosia Montana a pus capac la toate

C. I. | joi, 26 septembrie 2013 
“Am parcurs 30 de km în ultimele duminici și ne-am făcut auziți de peste 40.000 de oameni în fiecare weekend. Pentru că am epuizat zonele dens populate în care putem ajunge dacă plecăm din Piața Universității, duminică 29 septembrie încercăm reversul: ne vedem la 16:00 în Parcul Titan (metrou) și plecăm înspre Piața Universității la 18:00. Sectorul 3 e cel mai dens populat din capitală; de fapt, dacă ar fi un oraș, el ar fi al doilea ca mărime din țară după București”.
Acesta este mesajul Asociatiei Uniti Salvam Rosia Montana pentru bucurestenii care sunt asteptati sa se alature marsului de duminica.

Afacerea Rosia Montana – Cum a ajuns statul sa fie dator aproape 40 de mil. de dolari catre Gabriel Resources si sa nu castige bani din dividende

C. I. | vineri, 27 septembrie 2013 
Schema din spatele RMGC
Va prezentam in randurile de mai jos schema din spatele proiectului Rosia Montana. Cum a ajuns statul sa aiba datorii catre Rosia Montana Gold Corporation SA de aproximativ 40 de milioane de dolari dar si cum nu va primi nici un ban din dividente pana cand Rosia Montana Gold Corporation nu va achita datorii de aproximativ 1 miliard catre creditorii privati.
Cand a fost infiintata firma “Rosia Montana Gold Corporation” SA?
Firma “Rosia Montana Gold Corporation” SA a fost inregistrata la data de 8 decembrie 1999, cu scopul clar de a exploata resursele de aur de la Rosia Montana printr-un procedeu controversat, bazat pe utilizarea de cianuri.
Actionarul majoritar este firma inregistrata in Marea Britanie “Gabriel Resurces” Ltd (detinea la momentul respectiv 80,6% din actiuni), asociata cu statul roman, prin “Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului MINVEST” SA (detinea la momentul respectiv 19,4% din actiuni).
Prima licenta de exploatare a fost acordata, in 1999, statului “Companiei Nationale a Cuprului, Aurului si Fierului MINVEST” SA fara licitatie, iar un an cateva luni mai tarziu, a ajuns, tot fara licitatie, la compania privata Rosia Montana Gold Corporation (fosta Euro Gold Resources).
Schema afacerii Rosia Montana
Ilegalitatile care au stat la baza existentei acestei societati

Avocatul Gheorghe Piperea a explicat pentru ziarul Financiar care sunt ilegalitatile care stau la baza continuarii existentei acestei societati comerciale. Conform acestuia: “aceasta societate comerciala, RMCG, trebuia desfiintata inca din data de 31 decembrie 2009. Legea societatilor comerciale spune ca orice persoana interesata poate sa ceara constatarea de drept a lichidarii unei societati in cazul in care se constata ca pierderile pe care le are societatea respectiva depasesc jumatate din activul net contabil.
Ei bine, istoria societatii RMCG este asa: In 2008, cei de la RMCG au convocat o adunare generala a actionarilor, la care statul roman (actionar la vremea aceea cu 19%, prin Minvest Deva) nu a participat. De altfel, domnii de la Minvest Deva nu au participat niciodata la nicio sedinta a actionarilor de la RMCG. La acea adunare generala a asociatilor, cei care manageriaza RMCG au spus ca pierderile companiei sunt atat de mari, aproape 650 milioane RON, incat se impune de urgenta investirea unor sume mari de bani in firma. Statul roman in baza celor 19 procente din companie pe care detinea atunci, era obligat sa faca o infuzie de capital de aproximativ 115 milioane RON, bani pe care evident ca Minvest Deva nu i-a avut. Si asa dadusera pe nimic celor de la Gabriel Resurces, concesiunea de la Rosia Montana, chestiune care s-a intamplat in anul 1999.
Revenind la chestiunea dizolvarii juridice a RMGC, trebuie spus ca societatea cu pricina constatand ca a ajuns la asemenea pierdere financiara care depaseste activul net contabil, a convocat acea adunare generala a actionarilor in care ar fi trebuit ori sa constate ca societatea trebuie inchisa, lichidata, ori ca trebuie continuata, dar numai in doua conditii mari si late: reducand capitalul social pana la nivelul activului net contabil, sau reconstituind capitalul social.
Atentie, este vorba despre reconstituirea capitalului social si nu despre majorarea capitalului social! Este o diferenta esentiala intre cele doua operatiuni. Reconstituirea capitalului social presupune conform legii in vigoare aducerea capitalului social la un nivel echivalent cu jumatate din valoarea activului net contabil.
Evident ca cei de la «Rosia Montana Gold Corporation» nu au facut nici reducere de capital social si nici reconstituire de capital social. De reducere nici nu s-a pus problema iar reconstituirea de capital social presupunea ca trebuiesc adusi niste bani de acasa, ca sa explic cat mai simplu. Domnii de la RMGC au apelat insa la o smecherie si au majorat capitalul social, atentie, fara a aduce vreun ban. Au luat niste creante pe care ei, ca actionari majoritari le au si le-au convertit in actiuni. Adica ce au facut ei?!
Au hotarat sa apara in documentele contabile cum ca actionarul majoritar al RMGC, respectiv Gabriel Resurces sa apara cu diverse sume de bani pe care le-ar fi imprumutat de-a lungul timpului companiei RMGC. Evident ca lucrurile au decurs relativ simplu, s-au fabricat niste documente care au fost introduse ulterior in contabilitatea firmei de la Rosia Montana, si ia uite cum le-a aparut canadienilor o mare si frumoasa creanta pe care au convertit-o in actiuni. Nici macar un leu cash nu a fost adus ca participatie la aceasta majorare de capital social.
CONTRACTUL PRIN CARE FIRMA GABRIEL RESOURCES (JERSEY) LIMITED, FIRMA DE TIP OFFSHORE, A ACORDAT IMPRUMUTURI REPETATE IN VALOARE DE JUMATATE DE MILIARD DE DOLARI LA CARE SE ADAUGA DOBANZI, SUMA AJUNGAND LA APROAPE 1 MILIARD DE DOLARI




De altfel, puteti vedea in incheierea de sedinta de la Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Alba, din 29 decembrie 2009, in care a fost respinsa decizia de majorare a capitalului social, sunt trecute toate aceste intamplari. Respingerea data de instanta de la Alba a devenit irevocabila. Iar instanta a spus cat se poate de clar si de simplu: «Aceasta majorare de capital este nelegala, intrucat se incalca articolul 201, alineatul II, din lege. Nu e o creanta certa, nu ati dovedit niciun moment ca ati dat realmente acele sume de bani societatii RMGC, asadar nu se poate lua in discutie majorarea capitalului social si transformarea unei creante care in fapt nu apare nicaieri in actiuni».
Tot in acea decizie irevocabila, subliniez irevocabila, instanta de la Alba a mai spus un lucru: «Actionarul principal de la RMGC nu a respectat dreptul actionarului minoritar (statul roman prin societatea Minvest Deva) de a spune da sau nu la aceasta majorare de capital social. Si nu numai ca nu au fost respectate drepturile societatii Minvest Deva, dar nici macar nu a fost convocata conform legii, adunarea generala a actionarilor»”e xplica avocatul Gheorghe Piperea.
Cum a ajuns statul dator catre firma Gabriel Resources LTD aproape 40 de milioane de dolari?
DRAFTUL SI VARIANTA FINALA A CONTRACTULUI PRIN CARE FIRMA GABRIEL RESOURCES (JERSEY) LIMITED A FINANTAT COMPANIA STATULUI, MINVEST SA, CU PESTE 38 DE MILIOANE DE DOLARI.



In anul 2008, Adunarea Generala a Actionarilor RMGC constata scaderea activului net al Societatii sub jumatate din capitalul social si in consecinta ia decizia de a majora inca odata capitalul social al RMGC. Compania Rosia Montana Gold Corporation prin actionarul majoritar Gabriel Resources Ltd face o majorare a capitalului social cu suma de 200 de milioane USD respectiv 597.679.995 RON pana la data de 16.12.2009, se arata in contractul de imprumut intre Gabriel Resources si Minvest SA. Pentru ca celalalt actionar, Compania Statului Minvest SA nu avea bani pentru aceasta majorare de capital, Gabrie Resources Ltd imprumuta Minvest SA cu suma de 38.628.596 USD (ce reprezinta participatia statului prin MINVEST SA la majorarea de capital a RMGC).
Ce spune avocatul gheorghe Piperea despre aceasta inginerie financiara?
Fireste ca cei de la RMGC au facut o noua cerere de mentiuni pentru majorarea capitalului social, iar intre timp onor Guvernul Romaniei, in 2010 a schimbat legislatia privind Registrul Comertului, eliminand din lege prevederea conform careia un judecator delegat trebuie sa se pronunte pe legalitatea unei cereri de majorare de capital social, aceasta competenta revenind doar directorului Registrului Comertului din judetul respectiv. Mai pe romaneste spus, Guvernul a scos justitia din joc in privinta pronuntarii pe legalitatea unor cereri facute de societatile comerciale. Dar stati asa ca asta nu e tot!
Culmea este ca aceasta noua cerere facuta de RMGC de majorare a capitalului social a fost din nou respinsa, chiar si asa in conditiile in care guvernul netezise drumul catre aprobarea majorarii de capital social. Numai ca de data asta, baietii de la RMGC au apasat butoanele potrivite si la recursul cerut de ei, conform noii legislatii, au primit in sfarsit aprobarea pentru aceasta majorare ilegala de capital social. Repet,majorare ilegala, ca sa fie foarte clar pentru toata lumea!
Minvest Deva nu a facut nimic, probabil ca asta era intelegerea. De altfel, cu ocazia acestei majorarii ilegale de capital social, Minvest Deva a mai ramas cu doar 0,6% din actiunile la RMGC”, a explicat avocatul Gheorghe Piperea.
Concluzie
Statul roman nu poate obtine bani din dividende de la Rosia Montana Gold Corporation SA pana aceasta firma nu va achita toate datoriile (care se ridica la aproape un miliard de dolari cu tot cu dobanzi) catre Gabriel Resources Ltd, ba mai mult, este dator 40 de milioane de dolari catre Gabriel Resources.

Manifestanti pro Rosia Montana adusi cu autocarele la protest: Ne-au dat un sandwich si apa

C. I. | vineri, 27 septembrie 2013 
Sustinatorii proiectului Rosia Montana, care manifesteaza de cateva zile, ar fi fost adusi din Alba si Hunedoara, cu autobuzele, fiind “platiti” cu un sandvis si apa minerala, afirma opozantii proiectului, care au postat pe Youtube un film in care este prezentat dialogul cu cativa protestatari.
Cel putin opt micobuze si patru autobuze cu manifestanti au ajuns, joi, in Rosia Montana, relateaza Digi 24, care preia dialogul cu manifestantii.
“Nu va suparati, stiti ce se intampla azi in Rosia Montana? De ce atatia oameni?”, intreaba cineva, luat in deradere, initial, de niste barbati care tocmai se dadusera jos dintr-un autobuz pe care scria “Kargo Expres”, cu numar de Hunedoara.
Barbatii raspund “Sa te vedem pe tine” si “Am venit la targ”, dupa care raspunsul a venit de la cateva femei: “Am venit de buna-voie, nu ne plateste nimeni, venim ca vrem sa muncim”. Ulterior, in cadru apare o femeie care spune ca a primit sandvisuri si apa minerala pentru a manifesta.

“INTERESUL NATIONAL” de la Rosia Montana

Radu Moraru | sâmbătă, 28 septembrie 2013
1. Statul roman are 25% dintr-o companie, RMGC, care are deja 1 miliard de dolari datorii (bani imprumutati si dobinzi). Potrivit unei clauze desecretizate de presa, Romania nu incaseaza niciun dolar din dividende pina cind RMGC nu isi plateste datoriile.
2. Statul roman ar trebui sa incaseze mizeria de 6% din redevente, dar Statul nu va avea niciun control pe cantitatile care se exploateaza zilnic. Romania va avea doar 3 reprezentanti din 9 in Consiliul de Administratie, probabil alti 3 corupti precum in toate CA-urile de dupa ’89!
3. Statul roman si Gold Corporation vor distruge mediul, imaginea Romaniei dar si potentialul urias in agricultura, zootehnie si turism al Muntilor Apuseni.
4. RMGC nu va angaja nici un miner cu lampas in frunte, fiind o exploatare de suprafata, ci citeva sute de lucratori, jumatate nefiind din zona. In schimb, se vor pierde mii de locuri de munca din zonele invecinate, fiindca nici un roman sau strain nu vor cumpara produse din zonele “cianurate” si nimeni nu va mai vizita vreuna din cele 200 de pensiuni din Apuseni.
5. Zeci de mii de romani, din toata tara si din strainatate, protesteaza impotriva Statului roman, ca promotor si avocat al unei companii straine, in timp ce la Rosia Montana sint adusi citeva sute de oameni, cu autobuzul, ca sa sustina “Interesul National”.
6. Statul roman arunca in aer DREPTUL la PROPRIETATE al ROMANILOR asupra PROPRIULUI PAMINT, oferind cadou EXPROPRIERILE unei firme private, RMGC! Deci un drept exclusiv si suveran al Statului Roman pus gratuit in ghearele unei corporatii, precedent criminal ce va fi folosit in viitor de catre orice corporatie! Cel mai mare act de tradare din istoria Romaniei!
Acesta e “INTERESUL NATIONAL” sustinut de guvern, de USL, de parlamentarii care vor vota acest proiect, de liderii opozitiei care tac, de institutiile de siguranta ale tarii, de presa ticalosita, de Avocatul Poporului, de un Presedinte suspect de moale! Ce folos ca Justitia a condamnat niste barosani care au devalizat tara de miliarde de euro, condamnindu-i la niste anisori de puscarie, un fel de mini-pauza la furat?!
Din pacate, pentru a-si promova “Interesul National”, mafiotii transpartinici vor scoate REPRESIUNEA din teaca si vor varsa singe! E tot ce le-a mai ramas ca sa “convinga” 22 de milioane de romani!
Sa fim iubiti!  Radu Moraru

Sunt secrete ascunse in piramidele din Egipt ?!?

Foarte interesant documentar http://www.youtube.com/ Piramidele nu au fost folosite numai ca si morminte pentru faraoni, ci ca generatoare de energie electrica. Filmul provine de pe http://www.harunyahya.com/  


2013-09-27

Hotnews.ro: Ponta a incalcat, din nou, prerogativele presedintelui in politica externa

A. H. | joi, 26 septembrie 2013 
Premierul Victor Ponta a transmis pozitia Romaniei in cazul admiterii Lituaniei ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate ONU fara a avea mandatul presedintelui Traian Basescu. Dupa dezvaluirile Hotnews, Ministerul de Externe recunoaste faptul, dar considera ca nu era nevoie de mandat.
Siteul Hotnews.ro a citat unele surse diplomatice conform carora, la inceputul acestei saptamani, premierul Victor Ponta a transmis catre Consiliul de Securitate al ONU pozitia Romaniei care sustine admiterea Lituaniei ca membru nepermanent al Consiliului, fara a avea mandatul presedintelui Traian Basescu pentru a face aceste demersuri diplomatice. Sursele citate de Hotnews au precizat ca, fiind vorba despre un vot de angajament al Romaniei, care presupune ca Bucurestiul se antepronunta ca va accepta admiterea Lituaniei in Consiliu ca membru nepermanent, conform Constitutiei si deciziilor Curtii Constitutionale, nu intra in atributiile premierului si nu pot fi angajate de catre acesta decat cu mandat din partea presedintelui Romaniei. Pe de alta parte, alte surse diplomatice au declarat pentru HotNews.ro ca “teoretic este posibila varianta ca Guvernul sa fi sustinut o pozitie a Romaniei favorabila Lituaniei fara mandat expres de la presedinte”. Sprijinul Romaniei pentru Lituania se inscrie, potrivit surselor citate, intr-un sistem de sprijin reciproc intre tarile estice, Romania dorind la randul ei calitatea de membru nepermanent in Consiliul de Securitate pentru anul 2019.
Victor Ponta are antecendente in tentativele de a trece peste presedintele Traian Basescu si de a-si aroga atributii in politica externa, prima data fortand participarea la Consiliul European in toamna anului trecut.
Ministerul Afacerilor Externe a recunoscut ca, fara a cere mandat de la presedintele Traian Basescu, sustine politic Lituania, la Adunarea Generala a ONU, pentru a obtine un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate. MAE a facut joi aceste precizari, in urma informatiilor publicate miercuri de HotNews, potrivit carora ministrul Titus Colatean a exprimat pozitia Romaniei de sustinere a Lituaniei pentru Consiliul de Securitate al ONU, fara mandat de la Traian Basescu. ”Guvernul Romaniei, prin Ministerul Afacerilor Externe, in baza atribuţiilor ce ii revin si a practicii stabilite si indelungat aplicate in materie, analizeaza, decide si formalizeaza sprijinul politic acordat fiecarei ţari candidate, indiferent de organul principal sau subsidiar ONU pentru care aceasta isi depune candidatura, in baza sistemului de aranjamente de sprijin reciproc in cadrul Naţiunilor Unite. Doar in anumite situaţii excepţionale procesul de decizie asupra sprijinului acordat de Romania candidaturii unei alte ţari poate presupune aprobarea mandatului de catre presedinte si primul ministru”, explica MAE.
Potrivit sursei citate, Lituania candideaza in acest an pentru obţinerea unui mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate ONU, pentru intervalul 2014-2015. Lituania face parte, ca si Romania, din Grupul statelor Est Europene la ONU, grup caruia i se aloca automat un loc in Consiliu, pe baza principiului distribuţiei regionale echilibrate. De asemenea, statul baltic nu are contracandidat din Grup in aceasta campanie. ”Ca atare, Romania sprijina aceasta candidatura in mod natural, in condiţiile in care Lituania si-a exprimat sprijinul, cu ocazia recentei vizite a primului ministru la Vilnius, pentru o candidatura romaneasca importanta. Un alt argument in favoarea acestei pozitii este si faptul ca Lituania face parte din grupul celor 70 de state membre ONU care nu au facut parte vreodata din Consiliul de Securitate”, conchide MAE.
Totodata, ministerul subliniaza ca aranjamentele de sprijin au ”caracter confidenţial, atat inainte de exprimarea votului, cat si dupa aceea”.
Curtea Constitutionala si Legea tratelor spun ca numai presedintele decide in numele Romaniei, in politica externa
Legea privind tratatele 590/2003 prevede ca președinetele tarii este cel care ia decizia pentru incheierea unui tratat de catre Romania, iar Guvernul si Ministerul de Externe au rol strict tehnic, de punere in aplicare a deciziei sefului statului. ”Pentru aprobarea initierii negocierilor unui tratat la nivel de stat, Ministerul Afacerilor Externe, singur sau, dupa caz, impreuna cu ministerul sau autoritatea administratiei publice centrale in competentele caruia sau careia se afla domeniul principal reglementat prin tratat, elaboreaza un memorandum, care va fi avizat de catre toate ministerele in competentele carora se afla din punct de vedere substantial celelalte domenii reglementate prin tratat si insusit de catre Guvernul Romaniei prin semnatura primului-ministru, dupa care va fi inaintat spre aprobare Presedintelui Romaniei”, prevede art. 3, alin. 1 al Legii tratatelor.
Aceeasi solutie da si Decizia Curtii Constitutionale nr. 784/2012, prin care a fost declarata neconstitutionala o lege din 2012 care dadea premierului dreptul de a reprezenta Romania la Consiliul European, cu mandat de la Prlament. ”Potrivit art.80 alin.(1) din Constitutie, Presedintele Romaniei reprezinta statul roman, ceea ce inseamna ca in planul politicii externe conduce si angajeaza statul. Acest text constitutional ii permite sa traseze liniile viitoare pe care statul le va urma in politica sa externa, practic sa ii determine orientarea in planul relatiilor externe, tinand cont, desigur, de interesul national. O atare conceptie este legitimata de caracterul reprezentativ al functiei, Presedintele Romaniei fiind ales de cetateni prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat”, isi motiveaza Curtea decizia.
De asemenea, Curtea a mai aratat ca, in planul politicii externe, ”primul-ministru are competenta constitutionala de a asigura realizarea politicii externe a tarii, ceea ce inseamna ca, in functie de orientarea stabilita de reprezentantul statului in plan extern, care este Presedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul sau, urmeaza sa implementeze in mod corespunzator masurile fata de care statul s-a angajat”. ”Prin urmare, Curtea a constatat ca rolul Guvernului in politica externa este unul mai degraba tehnic, el trebuind sa urmeze si sa indeplineasca obligatiile la care Romania s-a angajat la nivel de stat”, conchide Curtea Constitutionala.

Spiritul lui Avram Iancu renaşte în Apuseni - Moţii s-au răsculat împotriva Mafiei Lemnului şi a protecţiei asigurate de Poliţia Circulaţie


Foto: citynews.ro

Revoluţie a moţilor din Apuseni, care s-au săturat de Mafia lemnului şi de protecţia acordată hoţilor de către Poliţia Circulaţie. Situaţia explozivă a pornit de la arestarea pentru luare de mită a fostului şef a Direcţiei Silvice Cluj, Traian Mariş, arestare ce a avut loc după un denunţ cusut cu aţă albă. În aceste zile iese la suprafaţă adevărata Mafie a Lemnului, incredibila puşculiţă a lumii politice şi a Poliţiei Circulaţie. Au apărut în rapoarte oficiale mii de hectare defrişate ilegal. Au apărut şi autotrenuri care transportă noapte de noapte material lemnos fără avea însă RCA, licenţe de transport sau taloane de înmatriculare. Acuzaţiile de acum luni de zile aduse de poliţişti nemulţumiţi din zona Huedin (http://www.cotidianul.ro/afacerile-nebune-ale-politistilor-din-huedin-204802/), legate de şeful Poliţiei Rutiere Huedin, Gheorghe Călătan, prin contur. Mafia lemnului poate exista şi poate transporta material lemnos doar prin directa grijă a şefilor Poliţiei Rutiere.
În noaptea de luni spre marţi peste 100 de săteni din comuna Măguri Răcătău au sechestrat două autotrenuri burduşite cu lemne, despre care ei afirmă că ar transporta material lemnos furat. Camioanele au fost forţate să oprească şi apoi conduse la postul de Poliţie din localitate. Oamenii au cerut intervenţia Poliţiei şi a lucrătorilor Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV), care au declanşat o anchetă.

Foto: stiridecluj.ro

"Camioanele astea au fost încărcate azi-noapte, pe furiş, în pădure şi urmau să plece. Cel mai probabil direct în Ungaria. Camioanele sunt ale unui pădurar care l-a denunţat pe directorul de la Direcţia Silvică Cluj, Traian Mariş", a povestit un localnic pentru stiridecluj.ro.

Foto: citynews.ro



Foto: stiridecluj.ro

Culmea este că situaţia nu este una de ieri de azi ci de ani de zile! Din Apuseni se transportă în fiecare noapte, pe drumurile naţionale şi europene, zeci poate chiar sute de metri cubi de material lemnos! Acest lucru este posibil doar cu complicitatea poliţiştilor de la Circulaţie, care închid ochii la aceste fărădelegi şi sunt complici la furtul masiv de lemn.
Strigător la cer este faptul că din cele 3 autotrenuri care se văd în poze, nici unul nu avea actele în regulă. Dar, acestea transportă material lemnos de ani de zile. Cum altfel, decât cu largul consurs al Poliţiei Rutiere!
Unul din autotrenuri – B 42 RAS nu avea asigurare RCA obligatorie, celălalt – B 04 VFR avea talonul de înmatriculare reţinut din noiembrie 2012. Capul de TIR aparţine firmei Volvo Forest, asociat unic Bîlc Călin, tocmai denunţătorul directoului arestat de la Direcţia Silvică, Traian Mariş!! Mai mult, Bîlc se află într-un ciudat conflict de interse, fiind, deopotrivă pădurar şi acţionar unic la o firmă care se cupă de ....transportul lemnelor!
În ceea ce priveşte auto B 26 CRF, aceasta aparţine firmei Crinelforest SRL Gilău. În urma constrolului, pe remorcă a fost găsit un plus de 12 tone material lemnos, întocmindu-se dosar penal. Crinelforest SRL are ca asociat unic pe Frandeş Cristian Ioan, şef district Ocolulul Silvic Privat Băişoara, unde şef ocol este tocmai directorul interimar al Direcţiei Silvice Cluj, Holonic, cel sosit pe post după arestarea fostului director Mariş. 

Foto: stiridecluj.ro

Cotidianul a tras deja chiar anul trecut un semnal de alarmă privind afacerile necurate cu Mafia Lemnului ale poliţiştilor de Circulaţie din zona Huedin (http://www.cotidianul.ro/afacerile-nebune-ale-politistilor-din-huedin-204802). Mai mult, urcând în piramida relaţinoală Mafia Lemnului – Poliţia Circulaţie, presa a dezvăluit anterior şi vilele apărute peste noapte ale unor şefi din IPJ Cluj, precum comisarul şef Alexandru Mureşan, fost şef Circulaţie IPJ Cluj, fost adjunct al IPJ Cluj, în prezent retrogradat înapoi la şefia Poliţiei Circulaţie.



Vila de 404 mp a comisarului Mureşan, care nu apărea în declaraţia de avere, dar se plătea impozit pe ea. Foto: stiridecluj.ro

În ceea ce priveşte situaţia explozivă din Apuseni, după arestarea directorului Direcţiei Silvice Cluj în urma unui denunţ cusut cu aţă albă (VEZI AICI DETALII PSD vrea toate pădurile din Clujul cel putred de corupt) un pădurar din cadrul Ocolului Silvic Beliş a acceptat să vorbească pentru stiridecluj.ro despre mafia din care chiar el face parte şi pentru care cotizează annual zeci de mii de euro. "În primul rând, fiecare dintre pădurarii din zona Mărişel au acasă câte un gater tip banzic. Lemnul este adus gratis de către localnicii care sunt lăsaţi la furat în pădure. Totul se face la mica înţelegere. Omul primeşte permisiunea de a intra în pădure cu condiţia ca la finalul zilei să coboare şi pentru pădurar la un drum auto o remorcă de lemne. Aşa se face că doar într-o singură zi pădurarul duce la gaterul tip banzic câteva zeci de metri cubi de lemn. Sunt pădurari care au două astfel de gatere, cu unul lucrează pentru a cotiza mai departe, iar cu celălalt pentru el. Singura cheltuială este cea cu legata de plata facturii de curent, adică maxim 1.000 de lei/lună. Muncitorii vin gratis la lucru şi sunt, de fapt, cei care merg la pădure. Profitul net, după ce se împarte şpaga cu şeful de district şi apoi mai sus este şi de 6.000 de euro.

Foto: stiridecluj.ro

"Cetăţenii nu mai suportă ca firmele să exploateze zeci de mii de metri cubi de material lemnos. Guvernanţii nu se uită la oameni, se uită doar la ce ne impune Uniunea Europeană, dar nu văd că firme din Germania îşi protejează pădurile şi le distrug pe ale noastre. În doi ani, la Măguri Răcătău, au fost tăiaţi peste 100.000 de metri cubi. Dacă lucrurile continuă tot aşa, în doi-trei ani nu o să mai aibă unde să cânte cucul, cum spunea un pădurar de la noi. Adevărul este că pădurea se fură cu acte în regulă ", a explicat un localnic pentru citynews.ro.
Puzderie de date oficiale, de rapoarte, de prezentări. Tone de informaţii pentru serviciile abilitate ale statului. Cu toate acestea nimeni nu se sesizează, nimeni nu mişcă un deget! Domnule ministru Stroe, DNA, domnule director general Romsilva, Adrian Crăciunescu, dovediţi că nu sunteţi abonaţi la puşculiţa Mafiei Lemnului şi luaţi măsuri faţă de cele prezentate, faţă de situaţia explozivă din Pădurile Ardealului şi nu numai, şi faţă de complicitatea Poliţiei Circulaţie vizavi de Mafia Lemnului.

2013-09-26

Gold Corporation a mituit Ministerul Culturii cu 43.000.000 $

http://luptapentrurosiamontana.wordpress.com/2011/07/25/gold-corporation-a-mituit-ministerul-culturii-cu-43-000-000/
25 iulie 2011
Pe data de 12 iulie, Kelemen Hunor, Ministrul Culturii și Patrimoniului, a semnat descărcarea de sarcină arheologică a masivului Cârnic, principala piesă a conflictului de la Roșia Montană. Cârnicul este principalul motiv pentru care Comisia Națională pentru Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii recomanda acum câteva săptămâni includerea Roșiei Montana pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO.
Decizia pe care a luat-o ministrul împotriva recomandării propriei comisii a fost provocată de o importantă sumă de bani. Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) s-a angajat, printr-un protocol confidențial, să plătească ministerului 43 de milioane de dolari americani. Suma se adaugă celei de 25 milioane de dolari pe care RMGC se obligase deja să o plătească în proiectul depus spre avizare la Ministerul Mediului.
Angajamentul există la această oră sub forma unui protocol semnat între Dragoș Tănase, directorul RMGC, și Kovacs Josef, directorul Institutului Național al Patrimoniului – o instituție din subordinea Ministerului Culturii.
În premieră absolută, fragmente din Protocolul mitei RMGC
Protocolul are mai multe clauze, între care cea mai frecvent invocată în chiar textul protocolului este clauza 3.1:
„…angajamentul RMGC de a finanța obiectivele care țin de patrimoniul cultural este fundamental legat de progresul RMGC în implementarea proiectului (de exploatare de la Roșia Montană) atât în stadiile de aprobare și de autorizare cât și în cele de construcție și operare”.
Mai jos, protocolul detaliază modul în care va fi corelată această condiționare dintre plăți și aprobări. RMGC va plăti (în rate de câte 7 milioane, timp de aproximativ cinci ani) întreaga sumă de 70 de milioane – deci inclusiv banii deja angajați formal față de Ministerul mediului – numai dacă toate aprobările și avizele vor fi obținute și vor fi valide definitiv. Este menționată, ca dată țintă, 10 decembrie 2011!
Practic, prin acest protocol, ministerul culturii se angajează să obțină, contra cost, decizii din partea altor ministere, dar și sentințe favorabile din partea unor instanțe ale justiției. Probabil că din acest motiv nu există în documentele anexă ale protocolului nici o detaliere care să precizeze dacă 70 de milioane de dolari sunt destinați subsolului Cârnicului sau subsolului justiției.
Mircea Toma

Cum se promovează „capitala cartofilor” pe reţelele de socializare

16 Ianuarie 2013
Râşca este una dintre cele mai frumoase zone din Transilvania

Râşca este situată într-o zonă pitorească din Munţii Apuseni
Hărnicia și ospitalitatea oamenilor locului au făcut în plus din Râșca una dintre cele mai căutate destinații de vacanță din munţii Apuseni.”
După comuna Mărgău, care a devenit cunoscută datorită unui clip de prezentare difuzat de televiuni, o altă comună din judeţul Cluj a considerat că poate atrage turiştii cu o metodă inedită: reţelele de socializare. Frumuseţile zonei, oamenii primitori, dar şi fotografiile prezentate de către localnici, nu fac altceva decât să-i determine pe cei dornici de drumeţie să ajungă la Râşca. Pensiunile sunt dotate şi la preţuri bune, iar turiştii care vor să se relaxeze şi să consume produse tradiţionale sunt aşteptaţi în această localitate de poveste.
Râşca promovată de localnici
Totul pare desprins dintr-un basm: locuri cum numai în filme pot fi văzute, oameni primitori, peisaje superbe. Localnicii din comuna Râşca din judeţul Cluj au apelat la Facebook pentru a-şi face cunoscută localitatea. Astfel, turistul dornic de drumeţie şi locuri de vis a aflat de pe reţelele de socializare că Râşca este situată la poalele de nord ale Munţilor Gilău şi cele de est ale Măgurii Călăţele, pe cursurile superioare ale râurilor Someşu Cald şi Râşca şi are în componenţă opt sate. Râşca se învecinează cu comunele Gilău, Beliş, Mărişel, Călăţele şi cu Căpuşu Mare. Se află situată la o altitudine de 468 de metri pătraţi şi are o densitate de 24,62 locuitori pe kilometrul pătrat. Locuitorii din Râşca susţin că localitatea lor este una din cele mai întinse aşezări rurale din România, risipită între Someşul Cald şi primii afluenţi ai Crişului Repede. În mijlocul comunei, aproape de centrul acesteia se află nenumărate pensiuni, încadrate de văi cu mesteceni albi şi căpiţe de fân. Întregul peisaj îl îndeamnă pe turist la relaxare în aer curat şi fiecare casă inspiră arta ţărănească autentică.
Turiştii aşteptaţi cu cârnaţi ca-n Apuseni
Râşca atrage prin peisajele sale, postate de către locuitorii săi pe Facebook. În comună, turiştii se pot caza la pensiunile turistice. De exemplu, Cabana Valea Fericirii are o capacitate de patru camere şi 12 locuri şi poate fi închiriată integral cu 1.200 de lei pentru o săptămână, sau 400 de lei pe noapte. 
În centrul comunei, cabana Alessandra este oferită turiştilor cu 300 de lei pe noapte. În zonă mai există Cabana Daria, Pensiunea Fântânele-Râşca, Pensiunea Andrei, Pensiunea Ayana etc. 
Turiştii vizitează barajul Beliş, lacul Tarniţa, călăresc, se plimbă cu căruţa şi iarna, cu săniile trase de cai într-un decor de poveste. Localnicii sunt ospitalieri şi îşi întâmpină oaspeţii cu cârnaţi ca-n Apuseni şi cu produse tradiţionale din gospodăriile proprii. 
Cei mai gustoşi cartofi din Ardeal se cultivă la Râşca, unde producţia medie la hectar, într-un an bun este de 20 de tone. Peste 1.500 de hectare sunt destinate cartofilor, iar cumpărătorii din toată ţara vin în fiecare an la Râşca pentru a avea cele mai bune soiuri. Tot pe Facebook sunt promovate profesional, prin clipuri video, obiceiurile din Râşca, jocul de Crăciun cu femei frumoase îmbrăcate în costume populare, cu tricolorul la brâu şi bărbaţi înalţi, dar şi muzica specifică zonei.
Legende şi politicieni
Locuitorii din Râşca povestesc legendele locale despre eroii lor, despre Revoluţia din 1848, despre Avram Iancu. Despre Pelaghia Roşu, din Mărişel, localitate la câţiva kilometric de Râşca, erou al Revoluţiei din 1848, legenda spune că a fost o femeie extrem de curajoasă. A studiat la Budapesta, dar s-a întors în satul natal şi a avut un singur copil, pe Indrei, care a fost centurion în oastea condusă de Avram Iancu şi i-a condus pe români în cea de-a doua luptă de la Mărişel. Pentru că în zonă au fost prea puţini bărbaţi combatanţi, Pelaghia Roşu a mobilizat femeile din sat şi au atacat călare inamicul care a crezut că este atacat de cavaleria moţilor şi s-a retras.
Recomandări din inimă
Un reprezentant al zonei, după cum arată şi Facebook, este Mircia Giurgiu. Acesta, când era elev, a spart toate sobele de la internatul Şcolii din Râşca. Supăraţi, părinţii lui au reparat sobele de teracotă şi l-au ameninţat că dacă mai face asemenea isprăvi îl trimit la munca câmpului, nu la şcoală. Mircia Giurgiu a ajuns deputat în Parlamentul României şi acum este consilier al ministrului pentru Dialog Social şi cadru didactic al Universităţii „Avram Iancu". Acum, Mircia Giurgiu spune că „sunt bucuros pentru că promovarea prin intermediul reţelelor de socializare a ajuns şi în vârful muntelui. Zona este superbă. Iarna, pensiunile atrag turişti din toată ţara". Întrebat ce traseu turistic ar alege dacă ar fi ghid pentru o zi, el a menţionat un traseu care include centrul comunei, mănăstirea Râşca Transilvană şi Lacul Beliş - Fântânele, care se află pe teritoriul comunei Râşca

Roşia Montana: acum va trebui să deviem şi râuri

De Epoch Times | Epoch Times România – 25 sept. 2013
Ministrul Mediului, Rovana Plumb a fost audiată marţi de Comisia Specială pentru Roşia Montană. Declaraţiile ei despre ne-nocivitatea (dacă o exista aşa ceva) exploatărilor RMGC nu i-a convins pe parlamentari:
"Sunt dezamăgit de audierile doamnei ministru Rovana Plumb pentru ca la câţiva colegi nu le-a răspuns la întrebări. Mi se pare anormal să vii aici şi să ceri o lege specială când tu, ca ministru, puteai să iei o decizie. Ar trebui să aibă o poziţie oficială. Nu m-au convins argumentele ei deloc. Pentru ce tot acest circ?", a criticat deputatul PNL Gigel Ştirbu.
Poziţia "oficială" a dnei Plumb s-a bazat mai degrabă pe argumente emoţionale şi politice în loc de răspunsuri tehnice şi la obiect.
Proiectul ar trebui avizat fiindcă zona este deja extrem de poluată (pesiaj selenar, ca să îl cităm pe premier) şi dacă RMGC pleacă, statul va trebui să plătească o mulţime de bani.
Plecarea celor de la RMGC ar echivala cu un "după noi, potopul", opinează dna Plumb.
"În zonă există 18 halde de steril neecologizate abandonate, idem 2 cariere abandonate, o reţea de 140 de kilometri de galerii subterane care produc ape acide şi o medie de 80 de metri cubi de ape acide deversate în bazinul hidrografic plus alte zece puncte de scurgere din care se descarcă apele acide, ceea ce determină contaminarea integrală a băii râului Roşia, toate aceste deversări determină o contaminare cu metale grele în apele de suprafaţă care ajung să depăşească cotele maxime atinse de până la 100 de ori. Ca rezultat, ecosistemul acvatic este puternic afectat în bazinul hidrografic", a explicat Rovana Plumb.
În cazul în care acest proiect nu va fi aprobat, iar exploatările de la Roşia Montană nu ar mai avea loc, Rovana Plumb a precizat că statul ar trebui să investească aproximativ 300 de milioane de euro pentru a repara "bomba ecologică" de la Roşia Montană.
Rovana Plumb este un om politic responsabil şi nu ar aviza un proiect periculos pentru mediu, ţară, cetăţeni.
Întrebată de Comisia de Specialitate care ar fi "cel mai catastrofal scenariu de mediu", ministrul a dat din colţ în colţ. Ea şi colegii din guvern au primit vreo 45 de posibile scenarii de dezastru, le-au selectat pe cele mai relevante 6 dar nici unul nu a convins-o pe Rovana ca proiectul RMGC este periculos. Nici măcar ipoteza unui cutremur catastrofal care ar rupe barajului ce va ţine îndiguit uriaşul lac cu cianuri nu o sperie pe dna Plumb.
Ce cere de fapt, Rovana Plumb?
Pentru a se face loc imensului lac de decantare a apelor cu cianuri, ce va acoperi o suprafaţă de 300 de hectare de teren în Munţii Apuseni, proiectul exploatărilor miniere RMGC prevede devierea râului Corna.Un râu nu se poate devia însă decât pentru un "proiect de interes public excepţional" a declarat Rovana Plumb: "Directiva europeană privind apele, transpusă în legislaţia română, spune că nu poţi deturna cursul unei ape decât pentru un proiect de interes public excepţional", a afirmat Rovana Plumb, în faţa comisiei însărcinată cu analizarea acestui dosar.
"Nu putem deci continua procedura de evaluare în absenţa unei legi care să spună clar că este vorba de un proiect de interes public excepţional", a adăugat Rovana.
"Dacă proiectul de mină nu este declarat de interes public râul nu poate fi deviat şi deci proiectul, aşa cum se prezintă acum, nu se poate realiza, a confirmat pentru AFP şi fostul ministru al Mediului Attila Korodi.
Însă proiectul de lege susţinut de guvernul Ponta prevede că exploatările RMGC sunt de "interes public naţional deosebit"
"Exploatarea minereurilor auro-argentifere propusă de Societatea comercială „Roşia Montană Gold Corporation” – S.A. („RMGC” sau „Titularul Licenţei de exploatare”) în perimetrul minier Roşia Montană, judeţul Alba, definit în Licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47/1999 („Licenţa de exploatare”), se supune regimului juridic instituit de Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederilor prezentei legi şi este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit. "
Dacă presa se întreba cuzile în urmă de ce s-a chinuit Guvernul să clasifice proiectul "de interes naţional", acum mai avem un răspuns. Declarând exploatările obiectiv de interes public naţional deosebit guvernul le dă practic celor din RMGC puteri discreţionare în zona concesionată din Munţii Apuseni.
Dailybusiness a explicat ce înseamnă, în contextul proiectului de lege adoptat de guvernul Ponta “interes public naţional deosebit”: "printre altele, exproprierea în interes privat – dreptul companiilor de a expropria, în numele statului, orice imobile doreşte (terenuri sau case), încălcarea, prin instituirea unei stări de excepţie, a oricărui act normativ care contravine intereselor companiei private – în această categorie intră legi şi alte acte normative privitoare la: minerit, scoaterea terenurilor agricole din circuitul civil, tăierea pădurilor, protecţia patrimoniului şi a apelor, înfiinţarea societăţilor comerciale, regimul fiscal al societăţilor comerciale, proceduri administrative şi juridice, fiscalitate, regimul drumurilor şi imobilelor proprietate publică, respectarea şi aplicarea hotărârilor judecătoreşti definitive, liberă concurenţă etc."Proiectul legii speciale pentru Roşia Montană, fiind de interes public naţional, a fost lansat şi trimis „spre consultare” Consiliilor Judeţene din România. Doar doar îşi asumă cineva răspunderea pentru acest proiect.

Mircea Coșea / Roșia Montană: România și pierderea avantajului comparativ

De Mircea Coşea | 24.9.2013 .
Proiectul Roșia Montană a fost economic dar a devenit politic iar în ultimul timp s-a transformat într-un ping pong televizat între demonstranții din stradă și minerii din zona respectivă.
Ultimele evoluții au adus elemente suplimentare problemei ridicate în jurul contractului de exploatare a resurselor de la Roșia Montană. Din nefericire nu sunt elemente de natură tehnică sau economică apte de a clarifica situația mediului și a redevenței ci de natură politică.
După părerea mea, ceea ce putea fi mai rău s-a întâmplat. Roșia Montană a devenit un subiect eminamente politic, oportunitate sau poate chiar pretext de a reașeza raporturile politice în cadrul alianței de la guvernare.
Există însă probleme importante care ar merita să fie discutate.
Pierderea avantajului comparativ
Prima dintre acestea este problema strategiei exploatării resurselor minerale ale României în contextul actual al economiei europene și mondiale.
Modul în care actualmente România tratează problema Roșia Montană este, din punctul meu de vedere, dovada lipsei oricărei gândiri strategice și a oricărei logici economice.
Desigur, cianurile, vestigiile istorice și chiar așa numitele avantaje economice pe care guvernul speră să le obțină sunt subiecte demne de analizat dar, pentru mine, adevărata probelmă este alta. Este problema pierderii definitive pentru generația prezentă și cele viitoare a unuia dintre cei mai importanți factori de avantj comparativ pe care România îi are.
Teoria avantajului comparativ arată că diferenţele de costuri dintre naţiuni nu constituie un avantaj absolut, ci un avantaj comparativ bazat pe diferenţele structurii costurilor între naţiuni. Se considera că avantajele comparative ale României se evidențiau prin calitatea terenurilor sale agricole, prin calificarea forței de muncă și, într-o oarecare măsură, prin potențialul turistic.
Iată însă că efectele crizei și trendul evident la nivel mondial de schimbare a modelului de dezvoltare a adus României încă un factor de avantaj comparativ :resursele sale minerale.
Dacă la sfârșitul secolului trecut, resursele minerale ale țării nu erau considerate avantaj comparativ având costuri de exploatare mai mari decât cele din alte zone extraeuropene, dificultățile crizei și orientarea țărilor dezvoltatre UE spre reindustrializare și relocare au făcut ca România să devină cel mai important stat membru UE din punctul de vedere al resurselor ei minerale, necesare industriilor de top tehnologic.
Aurul, cuprul, argintul, metalele rare sunt materii prime vitale pentru industria viitorului.Nu țara care posedă resursele va avea avantaj comparativ în relațiile economice internaționale, ci țările care vor transforma aceste resuse minerale în produse industriale cu valoare adăugată mare, reușind să abțină transformarea avanatjului comparativ în avantaj competitiv.
Ceea ce se întâmplă în prezent este un atentat la viitorul economic al României deoarece el nu se are în vedere exploatarea resuselor ca materii prime pentru industria națională , ceea ce ar crea un beneficiu competitiv pe termen lung, ci doar vânzarea resurselor ca materii prime în avantajul unor prelucrători externi.
Se practică o simplă vânzare de resurse, adică o politică de tip colonial, privând economia de posibilitatea valorificării interne a acestora.
Nu trebuie niciun calcul pentru a înțelege că pe termen mediu câștigul economic și social al valorificării interne este mult mai important decât orice sumă obținută prin vânzare. Efectul multiplicator al valorificării este superior oricărui efect de tip comercial, mai ales în perspectiva orientării către un nou model de dezvoltatre bazat cu prioritate pe potențialul factorilor interni de creștere.
Cazul Roșia Montană este efectul lipsei oricărei gândiri strategice și a oricărei prioritizări de obiective, este dovada incapacității punerii de acord a orientării economiei românești cu marile schimbări de model și ritm ale economiei europene și mondiale. Lipsa unei gândiri strategice determină poziția strict contabilă a politicii economie românești care se bucură de faptul că este posibil să obțină câteva sute de tone de aur.
Dacă ar fi avut o logică, ar fi trebuit să se întrebe ce se va face cu acest aur în condițiile în care BNR a declarat că nu are nevoie de el, în condițiile în care nu există nici o tentativă credibilă de creare a unor ramuri industriale moderne care să utilizeze aurul ca materie primă și chiar în condițiile propriilor decizii de a impozita suplimentar bijuteriile. Exploatarea resurselor de la Rosia Montana este necesară României. Este, așa după cum am arătat, un factor de avantaj comparativ ce nu poate fi ratat.
Subliniez însă, încă odată, aceste resurse trebuie să devină avantaje comparative pentru noi și nu pentru alții. Ele nu pot fi reduse doar la o simplă vânzare de resurse, așa după cum se preconizează. Ca deținătoare, pe un loc fruntaș în Europa, de resurse minerale importante, România nu ar trebui să mai ia nicio decizie înafara unei noi viziuni asupra politicii resurselor care să plece de la idea folosirii acestora ca factori de avantaj comparativ și de mutiplicare a efectelor economice în sensul veniturilor și al creării de locuri de muncă. Este un moment în care ar trebui să se producă un declic în mentalitatea guvernanților, să nu se grăbească, să nu arunce problema într-un parlament ce nu poate decide decât politic.
A doua problemă la care vreau să mă refer este aceea a rolului statului național în gestionarea și exploatarea resurselor minerale.
Nu sunt adeptul liberalismului clasic susținător al teoriei retragerii statului din economie. Bazându-mă pe exemplele economiilor moderne și competitive, ader la ideia schimbării rolului statului în economie. Unul dintre aceste noi roluri este acela al susținerii pe plan extern a capacității competitive a economiei naționale.
Evident, în cazul Roșia Montană (ca și în cazul hidrocarburilor și al gazelor de șist) statul român ar fi trebuit să fie un actor mai important. Se argumentează imposibilitatea unei astfel de implicări prin lipsa de resurse financiare și tehnologice.
Este o argumentare fragilă. Consider că statul român ar fi putut constitui o entitate economică de tipul unui fond de investiții care, în condițiile unui business plan atractiv (slavă Domnului, Roșia Montană și gazele de șist au o enormă atractivitate) ar fi putut atrage fondurile necesare de pe piața internă și externă.
Nu este o ideie originală. Ea a fost testată cu succes în Italia ( între 1933-2000) prin așa numitul Istituto per la Ricostruzione Industriale (IRI) care, mai ales sub conducerea lui Romano Prodi (1982-1989) a reușit să apere interesele statului italian nu numai în sectorul industrial și energetic dar și în cel al exploatării și valorificării resurselor minerale (marmură, sulf, mercur ,fosfați, sare, gaze, etc).
Desigur, sunt conștient de faptul că o astfel de construcție ar necesita o dezvoltatre a politicilor de public-privat, o mai mare credibilitate a României pe piețe, un management guvernamental mai responsabil și eficient dar, un început ar trebui să fie declanșat dacă mai dorim să rezistăm tensiunilor prezente, și mai ales viitoare, ale pieței internaționale.
Strategia?
A treia problemă pe care o semnalez este cea a pământurilor rare sau a mineralelor critice ( ex : scandiu, ceriu, samariu,europiu, holmiu,tuliu ș.a)
Se consideră că sunt ” critice” deoarece cel puțin 25% din tehnologiile moderne nu ar exista fără aceste minerale. Gabriel Cold Corporation neagă existența unor astfel de minerale la Roșia Montană dar studii științifice prestigioase românești și străine susțin că este de neconceput ca într-un zăcământ ca cel de la Roșia Montană să nu fie prezente aceste minerale. Se spune chiar că acestea sunt adevărata bogăție a zăcământului și nu aurul. Valoarea acestor produse este nu numai materială, dar și strategică deoarece există în lume un singur exportator important : China care deține 97% din producția de minerale critice ( 2010).
De remarcat că România devine cu atât mai importantă din acest punct de vedere cu cât , recent, China a condiționat exportul de construcția în China de către importatorii importanți a unor unități industriale care să utilizeze o parte din minerale ( fabrici de telefoane mobile, tv, informatică, componente ale industriei aeronautice, panouri fotovoltaice etc).
România nu are nici o preocupare din acest punct de vedere : nu a cerut o contra expertiză internațională a zăcământului ( singura aparține lui GGC), și nici nu a introdus în contract clauze de utilizare a mineralelor în unități de producție locale.
A patra problemă este cea a zonelor defavorizate și a locurilor de muncă. Sunt surprins de maniera simplistă în care se discută problema locurilor de muncă generate de o eventuală începere a exploatării. Se vorbește laudativ despre cca. 1000-2000 de locuri în minerit, adică o activitate creatoare de valoare adăugată la un nivel modest.
Dacă ar exista la nivel guvernamental o viziune de ansamblu asupra zonei , inculsă într-o strategie a dezvoltării economiei națioanle în termenii orizontului de convergență europeană, atunci ar există și posibilitatea transformării acelei zone defavorizate într-o zonă cu un ritm de creștere ridicat.
Guvernul ar fi putut concepe exploatarea Roșia Montană printr-o viziune tip cluster, ca pe un integrator al unor ramuri, întreprinderi și centre de cercetare-dezvoltare axate pe extragerea și prelucrarea mineraleor, pe exploatarea serviciilor turistice și culturale și, mai ales, ca pe o zonă tip laborator european de aplicare a politicilor ecologice.
În baza opiniilor pe care le-am prezentat mai sus am convingerea că deocamdată România nu este pregătită pentru gestionarea și valorificarea cu succes a Roșiei Montana. Cred că mai este nevoie de timp pentru a se lua o hotărâre atent și profund studiată.
***
Mircea Coșea este economist, profesor de Macroeconomie și Economia intergării Europene, fost vicepremier și președinte al Consiliului pentru Strategie și Reformă

15 milioane de dolari ”investiți” de RMGC în vizita Comisiei UNESCO a Parlamentului la Roșia Montană!? Domnule Barbu, Gaura Neagră de la Ministerul Culturii se vede cu ochiul liber! Și minciuni de Plumb

de Mihai Goţiu 24 Sep 2013 
Mai poate crede (și mai poate suporta) cineva minciunile din Afacerea Roșia Montană? Haideți să luăm un exemplu ”fierbinte”. Cât a ”investit” (până acum) RMGC în patrimoniul de la Roșia Montană. Pe 15-18 august, în timpul festivalului FânFest, compania a plantat banere în localitate, prin care anunța 17 milioane de dolari ca ”investiții” deja efectuate. În urmă cu două săptămâni, Daniel Șova a pus pe masa Guvernului un document din care rezultă că RMGC ar fi cheltuit deja în patrimoniu… 28 de milioane de dolari. Ieri, în cadrul Comisiei speciale pentru Roșia Montană, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a spus că RMGC i-ar fi pus la dispoziție o documentație din care rezultă ”investiții” de 32-33 milioane de dolari în patrimoniu. Măi, ăștia chiar ne cred tâmpiți?
Am încercat să-mi explic cum a reușit să cheltuiască RMGC 15 milioane de dolari în patrimoniu în ultima lună. Și singurul lucru care mi-a venit în minte a fost vizita delegației Comisiei UNESCO a Parlamentului și a ministrului Culturii la Roșia Montană. Că, în rest, ”restauratorii” de la companie au muncit mai mult pe la televiziuni. Îmbrăcați în uniforme de mineri.
***
Același ministru Daniel Barbu a mai declarat că investiția pe care RMGC ar fi făcut-o deja în patrimoniul de la Roșia Montană ”se poate vedea cu ochiul liber”. Ce n-a văzut ”ochiul liber” al ministrului sunt cele peste 150 de case demolate deja de companie în localitate. Și nici ceea ce urmează să fie distrus dacă proiectul începe.
***
Fundația Pro-Patrimonio, Asociația ARA, Fundația Pro Domo și Ordinul Arhitecților din România au reclamat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, dispariția unui raport despre patrimoniul de la Roșia Montana, realizat pentru Ministerul Culturii de către doi profesori universitari de la Universitatea Oxford și unul de la Universitatea din Leicester. Fundația Pro-Patrimonio a suportat costurile realizării acestui raport, iar în 2010, Ministerul a confirmat primirea lui. Ulterior, când Pro-Patrimonio a solicitat o copie a raportului, Ministerul Culturii a răspuns că acesta ”nu există”!
Nu e singurul document legat de Afacerea Roșia Montană care a dispărut în gaura neagră de la Ministerul Culturii. Despre cum s-au volatilizat documentațiile pentru inițierea demersului de listare în UNESCO (nota de fundamentare a Asociației ARA și procesul-verbal al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice) am scris deja.
***
Nici ministrul Mediului, Rovana Plumb, nu se lasă mai prejos. “Prin noul proiect, statul a impus o garanţie de mediu dublă, de la 76 de milioane dolari la 146 de mililoane de dolari. Garanţia va acoperi închiderea şi reabilitarea ecologică a minei la standarde de mediu”, a spus Rovana Plumb în fața Comisiei speciale. Ea a precizat că statul a impus şi garanţii suplimentare pentru situaţiile de accident, de 25 milioane de dolari.
Mai întâi garanțiile de mediu promise de RMGC înainte ”impunerii” solicitate de Rovana Plumb au fost de 135 de milioane de dolari, nu de 76 de milioane (despre faptul că acestea sunt insuficente, puteți citi mai pe larg aici). Apoi, nu există niciun ”nou proiect”. Dacă ar fi existat un ”proiect nou”, acesta ar fi trebuit supus, în prealabil, dezbaterii publice. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Garanțiile pentru accident (de 25 de milioane de dolari) sunt praf în ochi. De altfel, în primăvară unul dintre cei mai mari asiguratori din lume, Grupul german Allianz, a refuzat să asigure afacerea companiei. Mai mult, aceste ”garanții” nu sunt depuse de la început, ci eșalonat, în fiecare an.
***
Citesc în programul vizitei Comisiei speciale la Roșia Montană că miercuri, de la ora 17 la ora 18, membrii acesteia ar urma să se întâlnească cu reprezentanții Alburnus Maior. Printr-un comunicat de presă, Alburnus Maior arată că ”nu a primit nicio invitație din partea Comisiei în acest sens și nu a confirmat prezența la o astfel de întâlnire. Cu toate acestea, Comisia încearcă cu disperare să mimeze dialogul cu cetățenii care au o poziție fermă împotriva proiectului și prezintă astfel de informații neconforme cu realitatea”, se arată în comunicatul pe care îl puteți citi integra aici.
Comisia ignoră mesajul protestatarilor si anunță false întruniri
2013-09-23 
23 septembrie 2013 - Zeci de mii de persoane din 36 de orase din România si 35 din străinătate au manifestat duminică în stradă, pentru a 22-a zi consecutiv cerând respingerea legii distrugerii Rosiei Montane. Protestatarii au transmis un mesaj clar parlamentarilor români reluând revendicările formulate: demisia premierului Ponta si a inițiatorilor legii, respingerea acordului de mediu pentu proiectul minier, interzicerea mineritului cu cianuri în România si includerea Rosiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO. Totodată protestele condamnă atitudinea ezitantă a politicienilor români ce sunt în căutarea de soluții pentru legiferarea proiectului minier propus de compania canadiană.
Într-un demers fără precedent în România, peste 6000 de cetățeni au format sâmbătă un lanț uman în jurul Palatului Parlamentului, încercuind cea mai mare clădire adiministrativă din lume. Gestul simbolic al bucurestenilor a fost menit să reamintească parlamentarilor mandatul democratic primit din partea românilor, acela de a vota în acord cu voința cetățenilor pe care îi reprezintă si a respinge proiectul de lege neconstituțional.
Raportul de analiză juridică prinvind neconstituționalitatea legii distrugerii Rosiei Montane este de astăzi pe masa fiecărui parlamentar român. Voluntarii Campaniei Salvați Rosia Montană au distribuit în peste 500 de copii raportul realizat de experții Alburnus Maior. Critica proiectului de lege referitor la exploatarea minieră de la Rosia Montană a ajuns direct în cutiile postale ale fiecărui reprezentant din Palatul Parlamentului. Rezumatul raportului de lege il găsiți aici.
Tot astăzi, Alburnus Maior a luat la cunostință de publicarea de către Comisia specială comună a Camerei Deputaților si Senatului pentru avizarea proiectului de lege referitor la exploatarea de la Rosia Montană a programului său în perioada 23.09.2013-26.09.2013. Programul include o întâlnire cu Asociația Alburnus Maior în data de 25.09.2013, timp de o oră, la Căminul Cultural din Rosia Montană.
Asociația Alburnus Maior nu a primit nicio invitație din partea Comisiei în acest sens si nu a confirmat prezența la o astfel de întâlnire. Cu toate acestea Comisia încearcă cu disperare să mimeze dialogul cu cetățenii care au o poziție fermă împotriva proiectului si prezintă astfel de informații neconforme cu realitatea.
***
P.S.: Nu-mi dau seama pe ce se bazează și cum au ajuns la concluzia unii comentatori/analiști ai protestelor că cei aflați în stradă ar fi dintre cei care nu merg la vot (sugerând astfel ideea că sunt o categorie care ar putea fi ignorată de către politicieni). Asupra acestei (noi) aberații o să revin cu o analiză mai amplă.