Argumentul zdrobitor e ca noi luam 4%, restul il iau RMGC, sa nu mai spun de poluare sau de faptul ca contractul semnat de guvern cu RMGC e secret (o parte din el). Alte informatii de pe site-ul “rosiamontana.net”:
“Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii “noua nu ne-au dat utilaje pentru extragerea uraniului”.
Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca. Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual.
Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.
In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu – 2500 grame pe tona, arseniu – 5000 grame pe tona, titan – 1000 grame pe tona, molibden – 10 grame pe tona, nichel – 30 de grame pe tona, crom – 50 grame pe tona, cobalt – 30 grame pe tona, galiu – 300 grame pe tona, germaniu – 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.
Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.
Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg. Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.
26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a se face loc RMGC a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.
Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.
Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnilogi de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.
La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.
Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.
Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei. Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.
Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO.
Constatam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.
Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana. Promovati petitia online, dati acest mesaj mai departe!
Petitia noastra de pe http://www.rosiamontana.net a strans peste 30.000 de semnaturi, la care se adauga alte 27.000 de semnaturi pe hartie stranse in Bucuresti prin actiunea “la corturi” din ultimele 3 saptamani, la care au luat parte peste 350 de voluntari.
Eforturile noastre au fost remarcate si amintite intr-o recenta dezbatere din Parlamentul European. In urma dezbaterii, Comisia pentru Petitii a Parlamentului European a anuntat ca se va deplasa in Romania la inceputul lunii noiembrie pentru o ancheta asupra proiectului de la Rosia Montana. Va propunem ca pana atunci, doar cu ajutorul dvs. sa strangem 100.000 de semnaturi din toata tara, iar in preajma vizitei CE sa organizam de la Casa Poporului spre sediul Comisiei Europene in Bucuresti cel mai mare mars de protest pentru Rosia Montana, la care vom putea invita toti semnatarii petitiei.
Atasam acestui mesaj tabelul pe care puteti strange semnaturi si textele petitiilor asociate.
Daca sunteti din Bucuresti ni-l puteti inmana completat la sfarsitul lunii, cand vom stabili o intalnire la unul din corturi, pana atunci va rugam sa ne comunicati intentia de a strange semnaturi printr-un email la petitii@rosiamontana.net sau SMS la 0727.769.509. cu nume, telefon si email. Tinem legatura pentru a va comunica locul si data exacta la care vom colecta semnaturile stranse.
Daca sunteti din provincie, trimiteti semnaturile prin posta la punctul de lucru din Cluj al asociatiei Alburnus Maior pe Str. David Ferencs, nr 10, ap. 5 Cluj-Napoca, Jud. Cluj, 400102 Romania si o copie scanata pe adresa petitii@rosiamontana.net
Aveti si optiunea de a ajuta la desfasurarea acestei campanii de acasa, pe calculator. Trimiteti un email pe voluntar@rosiamontana.net prin care sa va manifestati disponibilitatea si o sa primiti detalii.”
Stefanica Marius http://aditodor.ideilibere.ro
Cine sunt miliardarii din spatele Gabriel Resources care baga bani in Rosia Montana:
In spatele firmei canadiene Gabriel Resources, care detine peste 80% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation, se regasesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan, care au investit sute de milioane de dolari in proiectul minier din Apuseni, scrieMediafax.
Gabriel Resources anunta la sfarsitul anului 2009 ca Paulson & Co. si Electrum Strategic Holdings detin cate 18% din actiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, si BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tiluri.
BSG isi poate dubla numarul de actiuni detinute prin exercitarea, pana la sfarsitul acestui an, a unei optiuni care i-ar asigura lui Steinmetz 16% din capitalul Gabriel Resources, diminuand in acelasi timp participatiile Paulson & Co., Electrum si Newmont la 17%, 17% si, respectiv, 14%.
Paulson & Co. este fondul de hedging al cunoscutului miliardar american John Paulson, iar Electrum face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important in proiecte aurifere.
Practic, toti actionarii cunoscuti ai Gabriel sunt mari investitori in aur si au facut o buna parte din avere prin astfel de afaceri.
Paulson a devenit miliardar in 2007, cand a facut, personal, 3,5 miliarde de dolari pariind impotriva creditelor ipotecare subprime. El a castigat anul trecut 5 miliarde de dolari mizand pe aur si a stabilit astfel un nou record pentru industria fondurilor de hedging. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului.
Paulson si-a inceput cariera la fondul de hedging Odyssey Partners si a devenit mai tarziu director la Bear Stearns, banca americana de investitii care a dat faliment in prima parte a anului 2008. A fondat Paulson & Co. in 1994 si este pe locul 39 in ultimul top Forbes privind miliardarii lumii, cu o avere de 16 miliarde de dolari.
Paulson declara, la finele anului 2009, ca actiunile Gabriel Resources isi vor tripla valoarea dupa ce compania va primi toate avizele necesare exploatarii zacamantului aurifer din Muntii Apuseni. Intre timp, valoarea actiunilor companiei a crescut de peste doua ori, de la 3,5 dolari canadieni la 6,7 dolari canadieni.
Beny Steinmetz controleaza a doua avere din Israel, estimata de Forbes la 6 miliarde de dolari, mai mica doar decat cea a familiei lui Sammy Ofer, decedat in luna iunie.
Steinmetz a facut bani din diamante si aur si a vandut in 2010 grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din actiunile companiei sale din Guinea, care se ocupa cu mineritul fierului. Zacamintele preluate de Vale sunt considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume.
Steinmetz mai are afaceri in imobiliare, inclusiv in Romania, unde este implicat, in Bucuresti, in proiectul rezidential West Park din Militari, prin intermediul firmei Seven Hills. Forbes noteaza ca omul de afaceri nu a avut la fel de mult noroc in imobiliare precum in industria metalelor si pietrelor pretioase, viabilitatea companiilor sale Scorpio si Five Mounts fiind pusa sub semnul intrebarii de auditori.
Americanul Thomas Kaplan, locul 736 in topul Forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari, este “un istoric cu educatie la Oxford care s-a reprofilat in investitor” si pariaza masiv pe aur. A facut avere din gaze naturale, dupa ce a cumparat licente de exploatare in Texas care au oferit accesul la zacaminte de 68 miliarde metri cubi.
Personajul Kaplan apare in presa ca o surpriza, ca un profesor de istorie cu educatie aleasa care a reusit in lumea dura a afacerilor. Forbes il descrie prin intrebari retorice: “De ce il urmeaza marile fonduri de hedging pe Tom Kaplan in investitii pe aur?”.
Natura interesului Newmont la Rosia montana este evidenta. Compania, infiintata in urma cu mai bine de 90 de ani, este unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari in 2010.
Prezenta (sau absenta) miliardarului George Soros in actionariatul Newmont a starnit controverse in Romania privind interesul sau pentru proiectul Rosia Montana. Ca orice speculator si investitor, Soros a fost intotdeauna cu ochii pe aur. Pretul metalului a urcat de peste trei ori din 2007 in urma diverselor crize financiare si economice care au maturat lumea. In vara lui 2010, Soros avea mai putin de 200.000 din actiunile Newmont, cumparate in acelasi an si inregistrate drept “investitie noua”.
Potrivit presei internationale, Soros a vandut in luna mai expunerea pe aur dupa ce declara, in ianuarie 2010, ca metalul pretios reprezinta “balonul speculativ suprem”.
Paulson si-a mentinut insa in trimestrul al doilea al acestui an investitiile in aur, hotarand sa nu urmeze exemplul lui Soros. El declara, la inceputul lunii mai, la o televiziune din SUA, ca pretul aurului se indreapta spre 4.000 de dolari pe uncie. In prezent, aurul se tranzactioneaza in banda 1.800-1.900 de dolari pe uncie.
Gabriel Resources a fost fondata in 1997, compania fiind construita cu ajutorul omului de afaceri de origine romana Frank Timis, care s-a retras in 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri.
Timis este implicat in numeroase afaceri in industria resurselor naturale, iar compania pe care o conduce, African Minerals, exploateaza impreuna cu investitori chinezi unul dintre cele mai mari zacaminte de minereu de fier din Africa. African Minerals a vandut recent catre o companie din China 25% din actiunile proiectului respectiv pentru 1,5 miliarde dolari.
Gabriel Resources mentiona la finele anului 2009 ca a investit in dezvoltarea proiectului Rosia Montana peste 350 milioane de dolari. Compania noteaza, in cel mai recent raport financiar, ca avea la jumatatea acestui an lichiditati de 176,4 milioane de dolari.
Compania canadiana detine 80,23% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation, restul capitalului fiind in proprietatea statului roman.
Zacamantul de la Rosia Montana are rezerve de peste 300 de tone de aur si 1.600 tone de argint.
