04 septembrie 2013
Militanții pentru Salvarea Roșiei Montane pregătesc pentru duminică, 8 septembrie, o manifestare de proporții în Piața Unirii din Cluj – “Marea Adunare și Marșul pentru Roșia Montană”, potrivit unui anunț postat pe Facebook. Ecologiștii îi acuză pe premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu că au rămas în continuare în slujba intereselor Gold Corporation, firma care ar urma să deschidă exploatarea minieră. Între timp, continuă dezbaterile pe marginea acestui proiect. Vă prezentam argumentele taberelor care se confruntă în emisiuni și pe site-urile de socializare.
“Preşedintele Băsescu şi liderii USL, Ponta-Antonescu, deşi evident speriaţi de protestele începute pe 1 septembrie, se pun în continuare în slujba intereselor Gold Corporation.
Deşi dau vina unii pe alţii, ei coabitează fără probleme atunci când e vorba de cedarea pe nimic a resurselor, de terfelirea demnităţii noastre, de otrăvirea solului, apei şi aerului. De asemenea, sub pretextul ”dezbaterii publice”, principalele televiziuni româneşti îşi manipulează în continuare publicul, vorbindu-i despre beneficiile şi lipsa de riscuri a proiectului cianurist şi ascunzând, pe de altă parte, adevăratele proporţii ale protestelor din ţară.
CLUJUL S-A AFLAT ÎNTOTDEAUNA ÎN AVANGARDA LUPTEI PENTRU ROŞIA MONTANĂ. Vino duminică în piaţă! Ascultă argumentele noastre şi spune-le pe ale tale! Apoi alătură-te celui mai masiv marş civic din istoria acestui oraş – arată-le preşedintelui, guvernanţilor, parlamentarilor, că s-a mers prea departe! Cere RETRAGEREA proiectului de lege destinat Roşiei Montane şi DEMISIA guvernului Victor Ponta!”, scriu militanții pe pagina lor de Facebook.
În timpul protestelor care au inflamat nu doar Clujul și Bucureștiul, a fost scos pe piață un sondaj de opinie potrivit căruia 68% dintre români cred că autorităţile trebuie să promoveze proiect exploatării aurului de la Roșia Montană. 32% au răspuns că autoritățile ar trebui să se opună proiectului.
Cât ar câștiga statul român de pe urma exploatării
Proiectul de lege care dă undă verde exploatării auro-argentifere de la Roșia Montană a fost aprobat săptămâna trecută de Guvern și trimis Parlamentului spre adoptare.
Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul anului în curs.
Guvernul dorește ca participaţia statului să crească cu încă 5,69%, pentru a ajunge astfel la 25 la sută din acţiuni. Aceasta, cu condiția să emită la timp toate autorizaţiile. Aceste clauze au fost redactate într-un draft al unui nou acord între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation.
Roşia Montană Gold Corporation ar urma să achite la bugetul de stat o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei RMGC ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului.
Se estimează că proiectul va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie, totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari.
Procesul tehnologic de extragere a aurului
Potrivit wikipedia.org, pentru a ajunge la minereul util se vor efectua pușcări, folosind o tehnologie specială pentru fiecare zonă cu scopul de a reduce impactul asupra zonelor locuite și/sau a celor protejate.
Minereul se va transporta din cariere către Uzina de Procesare sau pentru depozitare finală în halde de steril.
În uzină minereul va fi concasat (sfărâmat) și apoi măcinat.
Praful de minereu obținut este introdus în rezervoare (tancuri) închise, împreună cu o soluție de cianură de sodiu (CN). În această etapă, cianura dizolvă aurul și argintul din minereu și le fixează în porii cărbunelui care plutește în soluția din tancurile de leșiere.
Cărbunele este recuperat, iar nămolul de aur și argint este extras din pori cu o soluție de acid clorhidric, prin electroliză.
Aliajul dóre care conține un amestec de aur și argint este turnat în lingouri într-un cuptor electric.
Teoretic, cianura de sodiu este neutralizată, înainte de a părăsi uzina, printr-un procedeu de oxidare. În urma procesului, concentrația de cianură se reduce la 5–7 mg/l, sub limita maximă impusă de legislația din România și de cea din Uniunea Europeană.
După neutralizarea cianurii, sterilul de procesare va fi depozitat într-un iaz de decantare, în spatele unui baraj construit din piatră, proiectat să reziste la un cutremur de 8 grade pe scara Richter și să rețină două precipitații maxim probabile.
Probabilitatea ca două precipitații maxim probabile să apară într-un interval de 24 de ore este de 1 la 100 milioane de ani, potrivit aceleiași surse.
Argumente Pro
Directorul general SC Roşia Montană Gold Corporation SA, Dragoş Tănase, a declarat în cadrul unei dezbateri găzduite de Antena 3 că pornirea sproiectului va însemna câteva mii de locuri de muncă numai la Roşia Montană. Tănase a explicat că valoarea aurului de la Roșia Montană este de 10 miliarde de dolari, informează dcnews.ro.
Potrivit directorului general, 3,1 miliarde ar urma să meargă către furnizorii de bunuri și servicii care nu pot fi găsiți în România, 2,9 miliarde vor reprezenta încasări ale forței de muncă românești și ale furnizorilor români, 2,3 miliarde sunt plățile către bugetele de stat, 1,5 miliarde este profitul investitorilor.
Argumente împotriva exploatării
În calitate de președinte al Fundatiei Culturale Rosia Montana, profesorul Ioan Piso a declarat că la primele explozii toate monumentele din zona Roșia Montană a caror conservare a fost promisa vor fi distruse.
Protest FOTO: Ionel Hindorean, Facebook
Potrivit lui Ioan Piso, fundul iazului de acumulare a cianurilor si metalelor grele nu este cimentat, fiind constituit din roci permeabile.
“În ultimii douăzeci de ani s-au produs în diferite zone ale lumii peste zece accidente cu baraje de tipul celui de la Corna. Or, zonele de acolo erau nelocuite, în vreme ce barajul de la Corna se afla la 2 km în amonte de Abrud. Dezastrul pentru o mare parte a Transilvaniei este, cu alte cuvinte, programat”, spune Ioan Piso.
Cadrele didactice din Academia de Studii Economice au realizat la rândul lor o analiză, cu privire la proiect. Vă prezentam concluzia:
“Importanţa culturală a zonei Roşia Montană este mult mai mare decat importanţa economică a aurului ce a mai rămas în zonă – ca şi perla crescută într-o scoică, care a devenit mult mai importantă decât scoica care o găzduieşte.
A face un proiect care exploateaza o resursă săracă de aur prin mutilarea munţilor, afectarea mediului, a comunităţii umane etc. pentru 18% din afacere (25 la suta, potrivit noului acord – n.red.), este pierderea cea mai vizibilă pentru România.
Cu beneficiile aduse României prin acest Proiect nu vom fi mai bogaţi, dar generaţiile următoare vor fi cu siguranţă mai sărace, prin epuizarea resurselor, distrugerea reliefului şi a mediului, distrugerea culturală şi nu în ultimul rând prin distrugerea coeziunii comunităţii locale. Beneficiile mici pentru România ale acestui Proiect pălesc în faţa pierderilor şi a riscurilor acestui Proiect.
Beneficiile substanţiale potenţiale care ar putea deriva din proiecte alternative – cum ar fi unul bazat pe agricultură şi dezvoltarea turistică, unul de reconversie sociala , unul de declarare a zonei ca „Peisaj cultural evolutiv” şi înscrierea ca atare în Patrimoniul UNESCO – sunt cele care ar trebui, cu adevărat, avute în vedere.
Aurul şi situl arheologic necercetat încă la Roşia Montană pot sta foarte bine în pământ să aştepte vremuri mai bune, când România îşi va putea permite să facă afaceri rentabile cu adevarat, când dezvoltarea tehnicii va permite o exploatare nepoluantă şi când nivelul – mult scăzut al corupţiei – va elimina suspiciunile legate de avizele date şi va întări autorităţile publice”.
